Boala Addison

Addison

Prevenire si tratament naturist

Boala Addison se dezvolta de cele mai multe ori prin distrugerea de catre sistemul imun a unei parti din glanda suprarenala ce produce cortizol si aldosteron. 
Distrugerile tisulare glandulare pot aparea si in cadrul altor boli ca: 
– tuberculoza, cancer, infectii HIV sau anumite boli infectioase ca sepsisul meningococic (infectie cu meningococ in sange) 
– anumite tipuri de radioterapie 
– sangerari la nivelul suprarenalelor in urma terapiei cu anticoagulante 
– leziuni ale glandelor suprarenale in timpul sarcinii sau in timpul travaliului. 
Boala Addison afecteaza toate varstele, inclusiv copiii. Boala Addison cauzata de sistemul imun este mai comuna la femei decat la barbati, iar cea produsa de tuberculoza este mai frecevnta la barbati decat la femei.

Insuficienţa cortico-suprarenală cronică- apare ca urmare a distrugerii glandelor cortico- suprarenale din cauza TBC- ului sau din cauza proceselor imune. Se va respecta tratamentul indicat de către medicul specialist şi suplimentar se va putea folosi unul sau mai multe din cele de mai jos.

Cel mai frecvent boala se dezvolta treptat iar simptomele se instaleaza lent. In cazul unei distrugeri adrenergice in urma unei sangerari sau a unei traume simptomele se instaleaza rapid. 
Simptomele intalnite cel mai frecvent sunt: 
– slabiciune musculara si oboseala ce se accentueaza cu timpul 
– scadere ponderala. Pierderea masiva in greutate este un simptom frecvent 
– scaderea pana la lipsa a apetitului.

Alte simptome sunt: 
– greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale 
– pofta de sare 
– hiperpigmentare tegumentara (piele inchisa la culoare). Aceasta se manifesta de cele mai multe ori in zonele cu cicatrici, la nivelul plicilor, la nivelul buzelor sau tegumentul din jurul gurii sau nasului, la nivelul articulatiilor genunchiului, cotului, degetelor de la picioare sau articulatiile mainii 
– senzatie de ametala sau lipotimie la ridicarea dintr-o pozitie sezanda. Aceasta poarta numele dehipotensiune ortostatica 
– tremor. Persoanele cu boala Addison au uneori valori scazute ale glicemiei (nivelul zaharului in sange) 
– dificultati de concentrare, iritabilitate crescuta sau sindrom depresiv. 
Deoarece simptomele se instaleaza treptat, acestea de cele mai multe ori nu sunt detectate pana cand nu se instaleaza criza adrenergica (criza Addisoniana). Aceasta criza este provocata de un eveniment stresant, ca de exemplu o infectie severa, o trauma, un procedeu chirurgical saudeshidratare. Organismul nu este capabil sa produca o cantitate suficienta de cortizol pentru a face fata stressului. In cazul in care criza Addisoniana nu este tratata pacientul poate muri din cauza socului cauzat de scaderea brusca a tensiunii. 

Simptomele crizei adrenergice sunt: 
– voma severa si diaree ce duce la pierderea unor cantitati insemnate de lichide (deshidratare) 
– slabiciune extrema, senzatie de lesin iminent 
– durere brusc aparuta la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor 
– comportament anormal : neliniste, confuzie, senzatie de frica nemotivata 
– febra inalta 
– modificari ale niveluli de constienta, dificultati in a pastra starea de veghe, nu raspunde la anumiti stimuli sau o pierdere totala a constiintei 
– paliditate extrema cu buze si lobul urechii cianotice (culoare rosu-violeta). 
Mai multe afectiuni, unele dintre ele nu la fel de severe au simptome asemanatoare cu cele din boala Addison. Simptome asemnatoare digestive cu cele din boala Addison pot sa apara in mai multe boli de la diaree simpla la alte boli mai severe ca hepatita sau cancerul.

Boala Addison poate fi suspicionata in urma istoricului medical, examinarii fizice si cand analizele desange arata nivele crescute de potasiu, scazute de sodiu, nivele crescute din anumite tipuri de celule albe. In cazul in care se suspecteaza boala Addison se vor face analize pentru a se doza nivelul cortizolului. 
Nivelul sangiun de cortizol nu este un indicator fidel pentru diagnosticarea bolii Addison. Nivelul cortizolului seric variaza foarte mult, iar nivelul normal al acestuia nu exclude boala. Diagnosticul este de obicei confirmat in urma unui test de stimulare la ACTH. Acest test presupune injectarea intravenoasa a unui compus de ACTH sintetic, ce va stimula secretia de cortizol. Testul de stimulare la ACTH masoara raspunsul glandei adrenergice la acest compus. 
Insuficienta adrenergica este indicata de nivele scazute de cortizol in urma injectarii ACTH.
Nivelul sanguin de ACTH inainte de injectarea intravenoasa stabileste diagnosticul de insuficienta adrenergica primara. In insuficienta adrenergica secundara nivelul seric al ACTH este scazut, determinand o secretie scazuta de cortizol. Insuficienta adrenergica secundara poate fi produsa de o afectiune a glandei pituitare, ce controleaza producerea de ACTH
Investigatiile imagistice, ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt folosite pentru a verifica eventualele leziuni sau afectari ale glandelor suprarenale. In cazul in care se pune diagnosticul de boala Addison este indicat sa se investigheze si functiile tiroidiana (hipertiroidism, hipotiroidism, tiroidita Hashimoto) si paratiroidiana, ca si posibilitatea existentei uneianemii pernicioase. 
Una sau mai multe din aceste boli s-a demonstrat ca se asociaza la aproximativ jumatate din pacientii cu boala Addison. 
In cazul in care diagnosticul de boala Addison nu este sigur, este indicat consultul unui medic endocrinolog.

Tratament:

În ajutor poate să vină medicina naturistă prin: curăţirea organismului de toxine prin post, ceaiuri, clisme timp de 10 zile. Zilnic se va putea lua 6 tablete de cărbune medicinal. Se iau câte 2 tablete după fiecare masă. Se pot folosi foarte multe ceaiuri diuretice şi laxative pentru curăţirea organismului. Acest lucru este indicat să se facă pentru 15 zile.

Boala Addison
Boala Addison

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *