Cum tratam Ciroza naturist ?

Ciroza umeda

 

Aceasta reteta ajuta la eliminarea lichidului in ciroza umeda.

Se ia pelin uscat, se freaca in palme pentru a se arunca betele, apoi se rasneste pentru a se obtine pulberea de pelin. Din acest praf se ia cate o lingurita cu o ora inainte de masa, dimineata, la pranz si seara – in prima saptamana, dupa care se bea cate o cana de ceai indulcit cu miere.

A doua saptamana, se iau doua lingurite de pelin, tot dimineata, la pranz si seara, iar a treia saptamana cate trei lingurite dimineata, la pranz si seara, tot inainte de masa. In urma acestui tratament se elimina pe nesimtite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dupa o pauza de trei saptamani.

ciroza tratata naturist
ciroza tratata naturist

Ciroza

 

– 2 pahare suc de varza/zi; se consuma varza inabusita.

– Se rasnesc in cantitati egale: rostopasca, armurariu si pedicuta.

Se ia o jumatate de lingurita din acest amestec (pulbere) si se tine sub limba 15 minute, dupa care se inghite cu apa, de 3 ori/zi inaintea meselor principale cu 1/2 ora.

 

Ciroza lichida

 

– Un pumn se aschii de radacina de dud alb (agud), se pun seara in doi litri apa. A doua zi se fierb pana scade lichidul la 1,250 litri. Se strecoara si se bea timp de o zi.

Ceaiul se bea pana cand scade burta. Se face o pauza de 3 saptamani si apoi se mai repeta inca 14 zile. Se va urina foarte des, iar la inceputul tratamentului urina va avea culoare rosiatica.

In fiecare an, aceasta reteta se poate repeta timp de 3 saptamani.

– 1 kg ceapa rosie se curata si se toaca marunt. Se pune intr-un borcan si se toarna peste ea 5 litri tiuca curata. Se lasa la macerat 10 zile.

Din acest amestec se iau dimineata pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se sta culcat pe partea dreapta 30 de minute, dupa care se serveste masa de dimineata. In cel mai scurt timp ficatul incepe sa se regenereze.

Ciroza hepatică.

Ciroza hepatică este o boală a ficatului, care apare prin distrugerea celulelor hepatice (necroza hepatocitelor) asociată cu fibroză şi cu apariţia unor noduli de regenerare.

Fibroza hepatică creează punţi conjunctive care dislocă lobulii hepatici (lobulii hepatici sunt alcătuiţi din hepatocite, hepatocitul fiind celula de bază a ficatului). Dislocarea lobulilor hepatici duce la formarea nodulilor de regenerare în interiorul ficatului (unii au dimensiuni mici de 2-3 mm, iar alţii au dimensiuni mari de câţiva centimetri). Nodulii de regenerare mici dau ciroza micronodulară, iar nodulii de dimensiuni mari dau ciroza macronodulară. Din cauza separării prin ţesut conjunctiv a nodulilor, aceştia nu mai sunt irigaţi cu sânge în cantitate suficientă, apărând astfel moartea hepatocitelor (necroza hepatică).

Denumirea bolii a fost dată de Laehnec, de la cuvântul grecesc „Kirrkos” care reprezintă o culoare galben-maro- roşcat aşa cum arată ficatul bolnav.

Ciroza micronodulară apare de obicei după ingestia de alcool. Ciroza macronodulară apare de obicei după infectarea cu virusul hepatic B sau C, sau în cazurile unor boli autoimune.

Alte cauze de ciroză hepatică sunt:

-Afecţiuni biliare care duc la ciroze biliare.

-Insuficienţa cardiacă dreaptă care produce ficat de stază (acumularea sângelui în ficat).

-Pericardita constrictivă.

-Hemocromatoza.

-Deficit de alfa-antitripsină.

-Medicamente cum sunt: metrotrexat, izoniazidă, alfametildopa, amiodaronă, vitamina A.

-Galactozemia şi tirozinemia congenitală.

-Ciroza indiană infantilă (care apare între 6 luni şi 4 ani, probabil datorită excesului de cupru provenit din vasele de gătit şi din ţevile de apă.

Sunt unele ciroze hepatice la care nu se depistează cauza şi sunt numite criptogenetice, care reprezintă 5% din toate cirozele.

Manifestări clinice.

Ciroza hepatică evoluează de la stadiu compensat la un stadiu decompensat, într-o perioadă variabilă de la 3 la 20 de ani. Aproximativ 20% din ciroze sunt descoperite întâmplător, iar 10% sunt descoperite la necropsie pentru că nu au avut timp să evolueze.

Când ciroza hepatică este compensată, aproape jumătate din bolnavi nu au nici un simptom, şi au capacitatea normală de muncă. Cealaltă jumătate de pacienţi pot prezenta oboseală, balonări abdominale şi flatulenţă. Pacienţii pot prezenta steluţe vasculare pe piele, înroşirea palmelor, scurgeri de sânge din nas fără nici o explicaţie (epistaxis) şi edeme în jurul maleolelor (glezne) la sfârşitul zilei.

Steluţele vasculare sau „păianjenii vasculari” pot proemina pe suprafaţa pielii, fiind alcătuite dintr-o arteriolă centrală din care pornesc ramuri vasculare fine şi care pot sângera. Steluţele vasculare sunt distribuite pe umeri, gât, faţă, frunte, torace superior şi membre superioare. Dacă un pacient are doar câteva steluţe vasculare pe piele asta nu înseamnă că are ciroză hepatică, pentru că steluţele vasculare apar şi în poliartrita reumatoidă, la copii şi adolescenţi, dar şi la gravide.

Înroşirea palmelor sau eritemul palmar se manifestă prin prezenţa de pete roşii care alternează cu zone palide. Ea nu este caracteristică cirozei hepatice putând apare şi în poliartrita reumatoidă şi la gravide sau stări febrile.