Tratamente cu zmeura

ZMEURA ca tratament naturist

Rubus idaeus. Fam. Rosaceae.

Zmeur

Denumiri populare: azmură, mană, mălină, mur, poame de runs, rug de munte, scobicuri, smin, smeurar.

Descriere- arbust stufos, ghimpos, cu tulpini aproape erecte, cu ramuri arcuate, spre vârf flexuoase, cilindrice, cu ghimpi drepţi. Frunzele sunt alb-tomentoase pe partea inferioară, cele de pe ramurile sterile penate cu 5 foliole ovale, iar cele de pe ramurile fertile cu 3 foliole dinţate, mucronate. Rar frunzele cu 7 foliole. Florile albe formate din 5 sepale, 5 petale albe, numeroase stamine. Fructul globulos sau semiglobulos, mai alungit la plantele de cultură, este o polidrupă roşie, zemoasă cu caliciul persistent. Înfloreşte din iulie până în august.

Continue reading Tratamente cu zmeura

Tratamente cu Afin

AFINUL

Tratamente naturiste – prevenire si tratare

Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.

Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coacă, cucuzie, pomişoare

În tradiţia populară: este preţuit pentru fructele sale dulci-acrişoare, la culesul cărora în iunie-iulie, se folosesc în multe părţi piepteni speciali.

Din afine se prepară băuturi răcoritoare şi alcoolice (sirop şi afinată) şi produse alimentare (gem, marmeladă) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor, iar în trecut se folosea la vopsitul firelor şi ţesăturilor.

În zonele montane, fructele uscate sau plămădite în rachiu se întrebuinţau în mod curent contra diareei. Din ramurile cu frunze, lăsate să se usuce, uneori în amestec cu alte plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de stomac, crampe ci şi în boli de piept şi de inimă. În unele părţi contra diareei se făceau turte din afine şi făină din sâmburi de măsline, care se dădeau bolnavului să le mănânce, fierte în amestec cu frunze de mesteacăn, laur (Datura stramonium) şi traista ciobanului, se foloseau contra diabetului.

Continue reading Tratamente cu Afin

Tratament cu Anglica

Boli tratate cu AGLICĂ
Prevenire si tratament naturist
Filipendula hexapetala Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: ferigă albă, teişor. Era cunoscută încă de pe vremea dacilor, având multe indicaţii în diferite afecţiuni.
Descriere: înaltă cu flori de culoarea laptelui. Flori mărunte, strânse într-un strugure bogat, pe care-l ridică deasupra celorlalte plante. Răspândeşte în jur un miros plăcut. Rădăcini groase umflate cu miros de portocală. Frunzele puţin rumenite mari dar aşa de rupte că seamănă cu feriga, de aceia prin Transilvania I se spune ferigă albă.
În tradiţia populară: în podişul Târnavelor, din rădăcinile uscate, pisate, cernute şi amestecate cu untură se făcea o alifie pentru eczeme. În unele părţi se consumă rădăcinile proaspete, cu toate că sunt astringente, dar au mult amidon. Florile se întrebuinţau la prepararea apei de obraz şi pentru creşterea părului. În Munţii Apuseni, din tulpinile uscate se făcea un ceai contra diareei. Rădăcinile se plămădeau în vinars, din care se lua câte un păhărel, dimineaţa. În satele din jurul Careilor, fiertura plantei se lua contra constipaţiei şi a durerilor de stomac. Ceaiul din flori se bea contra tusei, nădufului şi vărsăturilor de sânge. Rădăcina plămădită în rachiu se dădea femeilor, care aveau dureri după naştere şi bărbaţilor, care aveau dureri şi umflături de testicule.
Compoziţie chimică: conţin amidon şi tanin.
Acţiune farmacologică: atât florile cât şi părţile subterane posedă principii astringente, emoliente, diuretice, antiasmatice, antihemoroidale şi antidiareice. De asemenea acţionează favorabil în tratamentele externe în special în eczeme şi întreţinerea tenului.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni renale, astm, diaree, dizenterie, dureri testiculare, eczeme, epilepsie, hemoragii, hemoroizi, hidropizie, tenie
Mod de folosire:
Decoct: -Se foloseşte rădăcina. 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă. Se va fierbe apoi timp de 5 minute, după care se strecoară. Se pot consuma până la 3 ceaiuri pe zi.
Cataplasme locale externe cu tuberculi raşi puşi între două pânze curate. Se menţin timp de 30 minute. Sunt utile la calmarea durerilor şi la eczeme sau alte afecţiuni ale pielii.
Modul de folosire pe afecţiuni:
Afecţiuni renale- în funcţie de afecţiune se poate combina şi cu alte plante medicinale. Se va lua aglica sub formă de decoct 2-3 căni pe zi în special pentru efectul diuretic. Se poate asocia cu brânca ursului.
Astm- se pot folosi în timpul crizelor sub formă de decoct, se va bea cu înghiţituri rare. Dacă nu există contra indicaţii se poate lua şi îndulcit cu miere, mai ales dacă există şi tuse.
Diaree- la nevoie se va consuma 2-3 căni pe zi, până la redresarea situaţiei. Se poate foarte bine asocia la această afecţiune cu afin sau coajă de stejar fiind mai eficient.
Dizenterie- la nevoie se va consuma 2-3 căni pe zi, până la redresarea situaţiei. Se poate foarte bine asocia la această afecţiune cu afin sau coajă de stejar fiind mai eficient. Pentru infecţie se va asocia şi cu tinctură de propolis sau tinctură de arnică.
Dureri testiculare- se fac cataplasme calde cum scrie mai sus. Este foarte bine dacă se aplică călduţe, în funcţie de suportabilitatea locală se ţin 2-4 ore.
Eczeme- intern ceai sub formă de decoct 3 căni pe zi şi extern se va spăla cu decoctul.
Epilepsie- 3-4 căni cu decoct pe zi, luate cu 15 minute, înaintea meselor, perioade mai lungi de timp. Se poate să se asocieze şi cu alte plante în funcţie de afecţiune.
Hemoragii- pentru hemoragii interne 3-4 căni de decoct consumate reci cu înghiţituri mici, extern cataplasmă rece. Se poate combina şi cu alte plante: cerenţel, coajă stejar, traista ciobanului, etc.
Hemoroizi- cataplasme reci locale.
Hidropizie- 3-4 căni de decoct. Se asociază şi cu coajă de soc decoct.
Tenie- cu decoctul clisme seara şi peste zi 3 căni înaintea meselor. Se poate asocia cu ferigă.
AGLICEI
Primula acaulis Fam. Primulacee.
Descriere: plantă ierboasă sporadică în zonele înalte, pe alocuri cultivată.
În tradiţia populară: se folosea ca şi ciuboţica cucului în afecţiunile căilor respiratorii. Se prepară şi se indică la aceleaşi afecţiuni însă cu efect puţin mai slab faţă de ciuboţica cucului.
Acţiune farmaceutică: aceleaşi ca şi ciuboţica cucului.
Se indică la afecţiunile la care se indică şi Ciuboţica cucului

 

Tratament cu Angelica
Tratament cu Angelica

Tratament cu Alge marine

Algele marine folosite in tratament naturist

Prevenire si tratament naturist

Fam. Thallophyta.

Algele sunt vegetale din familia Thallophyta şi trăiesc atât în apa sărată cât şi în cea dulce, din râuri, fluvii, oceane, lacuri. Practic se găsesc oriunde există umezeală, de la locurile cele mai calde până în îndepărtata şi îngheţata Antarctică sau chiar la Poli. De asemenea se găsesc şi în apele termale. Deci practic ori unde există umezeală sau apă unde să se poată dezvolta. Forma, mărimea, culoarea lor este diferită în funcţie de specie de locul unde trăieşte, de condiţiile în care trăieşte, etc. Sunt microscopice sau de lungimi de metri întregi. Cele microscopice pot fi unicelulare şi planctonice şi plutesc libere, dar sunt şi capabile de mişcare pentru a se hrăni. Cele mari sunt ancorate în general de sol.

Continue reading Tratament cu Alge marine

Tratamente cu albastrele

Tratamente naturiste cu ALBĂSTRELE

Centaurea cyanis Fam. Compositae.

Denumiri populare: buruiană-mnerie, clopoţel,  corcobeţică, corobăţica-albastră, dioc, droc, floare de grâu, floare- mnerie, floarea-paiului, floare-vânătă, ghioc, iarba-frigurilor, măturică, potroacă, slăvoc, tătăişă, vânătă, vineţea, vineţele, zglăvoc.

În tradiţia populară: la tăieturi se puneau flori crude, fiind un leac la îndemână, în timpul secerişului.

Continue reading Tratamente cu albastrele

Tratament cu Agrise

AGRIŞUL folosit in tratamentul naturist

Prevenire si tratament naturist

Ribes grosularia  sau Ribes uva crispa. Fam Saxifragaceae sau Fam. Grossulariaceae.

Denumiri populare: acreş, aghireş, agriş sălbatec, agrasele, agrazerie, agruş, aguridă, bische, bobiţă, bolghiţari, caracăţ, coacăţă, coacăz, coacăză sălbatecă, cozmete, flocoşele, fragi de lemn alb, pomuşoară, răşiţă, razachie, rişiţă, rosichină, smirdar, strugur spinos, struguri domneşti, strugurii-ursului.

Continue reading Tratament cu Agrise

Tratament cu Fragi de padure

Tratament naturist cu FRAGI  DE PĂDURE

Prevenire si tratament naturist

Fragaris vesca

Fam. Rosaceae.

Denumiri populare: afrag, buruiană de fragi, căpşuni, fragi de câmp, fragă, frăgele, fragi de pădure, fragi iepureşti, frăguţă sălbatică, franză, pomiţă, pomniţei, vărguţe.

Descriere: plantă perenă erbacee, vivace cu tulpina scurtă, frunze în rozetă, pornesc drept din rizom,  flori mici albe prevăzute cu caliciu (înveliş extern) şi fructe mici, conice, roşii sau albicioase, cărnoase cu gust dulce acrişor şi foarte aromatic, comestibilă. Are în pământ un rizom (tulpină subterană) cilindric, din care primăvara ia naştere tulpina aeriană. Tulpina are numeroase flori şi tulpini târâtoare (numite stoloni) care produc rădăcini. Se întâlneşte în zona muntoasă şi deluroasă.

Continue reading Tratament cu Fragi de padure