Reteta contra transpiratiei excesive

Transpiraţia excesivă. Hiperhidroza localizată.

Este imposibil să eviţi transpiraţia, mai ales în zilele verii. Este şi nevoie de transpiraţie, pentru a se putea corpul debarasa de toxinele din interiorul lui. Prin transpiraţie se elimină foarte multe toxine. Deci nu este bine să se oprească transpiraţia care este un mare ajutor pentru a ne putea păstra sănătatea. Trebuie doar să combatem mirosul neplăcut al transpiraţiei, care cu toate că există o serie de produse cosmetice, nu poate să facă acest lucru aşa de bine ca plantele medicinale. Există însă şi o serie de afecţiuni care produc o transpiraţie excesivă: tuberculoză, menopauză, insuficienţă coronariană, insuficienţă respiratorie, emotivitate, etc. Se poate însă să se datoreze şi anumitor ceaiuri din plante ca socul, sau în urma unor medicamente ca aspirina, paracetamolul etc

Hiperhidroza mâinilor se observă des la indivizii emotivi. Suprafaţa palmelor şi degetelor este constant umedă, producând neajunsuri în exercitarea diferitelor profesii. La muncitorii din vopsitoriile chimice, hiperhidroza mâinilor este frecventă, fiind cauzată de spălarea mâinilor cu clorat de calciu, folosit pentru îndepărtarea culorilor.

În cazul când este vorba despre purtarea de mănuşi de cauciuc sau de folosirea anumitor substanţe chimice se va căuta evitarea acestora, eventual chiar schimbarea locului de muncă dacă este posibil.

Transpiratie excesiva
Transpiratie excesiva

În cazul emotivităţii se va căuta să se facă tratament cu una dintre plantele: roiniţă, sunătoare, unguraş, talpa gâştei. Se va face la început o testare, care este mai eficientă pentru dv. Se începe prin a face un ceai din 1 linguriţă de plantă la 250 ml apă, apoi 2-4 linguriţe. Se poate ca unul dintre acestea să vă fie de ajutor. În cazul în care nu se reuşeşte se vor încerca tincturi care sunt mai tari 5 picături- 1 linguriţă tot din plantele respective. Acestea vor diminua emotivitatea dv.

Local se poate face un ceai mai concentrat cu coajă de stejar sau în amestec cu salvie în părţi egale (miroase şi frumos) şi se vor tampona mâinile de mai multe ori pe zi, până la dispariţia afecţiunii.

Hiperhidroza axilară.

Se traduce printr-o secreţie abundentă, mirositoare. Această sudoare pătează rufăria de corp. Frecvent se asociază cu tricomicoză palmelină sau infecţii stafilococice.

Se mai întâlneşte hiperhidroza localizată în regiunea inghinală, perianală şi uneori în legătură cu boli nervoase: tabes, siringomielie, mielită. Hiperhidroza apare în urma unor reflexe pornite din sistemul nervos central care produc, prin vasodilataţie, exagerarea funcţiei secretorii.

 Este o secreţie abundentă mirositoare. Această sudoare pătează rufăria de corp. Frecvent se asociază cu trichomicoza palmelină. Uneori predispune la infecţii care sunt destul de frecvente.

Se mai întâlneşte hiperhidroza localizată în regiunea inghinală, parianală şi uneori în legătură cu boli nervoase: tabes, siringomielite, mielită.

Apare în urma unor reflexe pornite din sistemul nervos central, care produc prin vasodilataţie, exagerarea funcţiei secretoare.

Hiperhidroza picioarelor. Este o secreţie abundentă a plantei şi spaţiilor interdigitale.

Stagnarea secreţiei macerează stratul cornos, aşa încât talpa are culoare albă. Pe acest fond orificiile glandelor apar ca nişte depresiuni cratiforme. La eforturi, la mers, pielea straturilor macerate se desface, dând loc la eroziuni superficiale.

Sudoarea exală un miros neplăcut.

Hiperhidroza mâinilor se observă la indivizii emotivi. Suprafaţa palmelor şi degetelor este constant umedă, producând neajunsuri la excitarea diferitelor profesiuni. La muncitorii din vopsitoriile chimice, hiperhidroza mâinilor este frecventă, fiind cauzată de spălarea mâinilor cu clorat de calciu, folosit pentru îndepărtarea culorilor.

Hiperhidroza generalizată.

Hiperhidroza variază individual şi regional. Secreţia sudorii este mai pronunţată pe frunte, pe pielea capului, pe piept, pe spate, pe regiunile seboreice. Hiperhidroza generalizată apare în cazul tulburărilor sistemului nervos central, leziunilor de hipotalamus, alcoolism, stări de şoc, sindrom carcinoid, diabet zaharat, gută, etc. Este vorba deci de transpiraţii abundente care cuprind întregul corp.

Hipersecreţia sudorii este generalizată când îndeplineşte rolul de termoreglare în eforturile fizice grele, la o temperatură urcată a mediului extern sau în boli febrile. În aceste cazuri nu este boală ci este fiziologică. În cazul în care transpiraţia se produce în afara acestor condiţii din variate motive sau fără nici un motiv aparent este o stare de boală şi de această dată trebuie tratată.

Tratament:

Intern se vor administra ceaiuri sau chiar tincturi din diferite plante calmante: levănţică, păducel, rozmarin, salvie, stejar, sunătoare, talpa gâştei, tătăneasă, tei, valeriană.

De asemenea se pot folosi ceaiuri din: brusture, caisă, cartof, cătină, ciuboţica cucului, creţuşcă, crin alb, dovleac, fasole, floarea soarelui, gălbenele, grâu, gutuie, iederă, in, lămâi, levănţică, măr, măslin, nalbă, nuc, păducel, roiniţă, rozmarin, salvie, stejar, sunătoare, talpa gâştei, tătăneasă, tei, valeriană

Modul de folosire al plantelor:

Brusture (Arctium lapa) 1 linguriţă de rădăcină se mărunţeşte apoi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se foloseşte la comprese externe pentru efectul emolient şi cicatrizant. La fel pot fi folosite diferitele creme şi unguente care sunt de vânzare la magazinele naturiste.

Caisă (Armeniaca vulgaris) fructe zdrobite se aplică local pentru 20 minute, sub formă de mască cosmetică, apoi se spală cu multă apă caldă.

Cartof (Solanum tuberosa) se fierb cartofii cu coajă cu tot şi se poate spăla cu această apă pentru efectul emolient. Cartofi fierţi transformaţi în piure se pot aplica pe locul afectat pentru muierea pielii. Se poate amesteca pireul şi cu smântână.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *