Boli tratate naturist cu Urzica

Tratamente naturiste cu URZICA.

Urtica dioica, Urtica major Fam. Urticaceae.

Denumiri populare: oişea, urzică creaţă, urzică crăiască, urzică creaţă, urzică mascată, urzică mare, urzică de pădure, urzici româneşti.

Descriere– denumirea lor în limba engleză nettles, provine din cuvântul olandez netel, care înseamnă ac, ceea ce nu este departe de adevăr, căci la atingere înţeapă usturător. Plantă erbacee, perenă, foarte răspândită la noi pe lângă garduri, în tăieturi de pădure, etc. În pământ are un rizom târâtor, uneori cu rădăcini lungi de câţiva metri, la adâncime mică, iar tulpina aeriană înaltă până la 1,5m este patrunghiulară, cu frunzele opuse, ovale lanceolate, dinţate pe margini şi cu numeroşi peri urzicători rigizi. Florile dioice de culoare verzuie, sunt dispuse pe indivizi diferiţi. Cele femele alcătuite dintr-un ovar superânconjurat de 4 petale, iar cele mascule dintr-un  perigon patrufoliat şi 4 stamine, ele sunt reunite în panicule, la subţioara frunzelor superioare. Înfloreşte din iunie până toamna târziu.

Oficinale sunt frunzele (Folium Urticae) recoltate din mai până în octombrie, sau rădăcina (Radix Urticae) recoltată toamna târziu.

În tradiţia populară: sunt întrebuinţate primăvara în alimentaţie, iar fibrele  din tulpinile mai dezvoltate se fac fibre textile mai ales pentru saci. Rădăcina şi părţile aeriene se foloseau pentru vopsit în galben.

Ceaiul din frunze şi vârfuri florifere, îndulcit cu miere sau zahăr se folosea contra tusei, astmului şi durerilor de piept.

Unii amestecau cu fagure de miere şi se lua câte o linguriţă ca leac pentru tuse şi dureri de piept.

Decoctul rădăcinii şi al frunzelor se mai lua în tuse cu sânge şi diferite hemoragii sau la leşin, iar numai al rădăcinilor contra constipaţiei.

Se mai folosea la amigdalită, în bolile de stomac, palpitaţii de 4 ori pe zi.

urzica si tratamentele naturiste
urzica si tratamentele naturiste

Cu părţi aeriene se făcea decoct contra hemoragiilor uterine cu care se făceau spălături sau la hemoroizi şi boli de rinichi. Se mai fierbeau cu alte plante şi se foloseau la spălatul pe cap o dată pe săptămână.

Compoziţie chimică: oficinale sunt frunzele (Folium Urticae) şi uneori rădăcina ( Radix Urticae) conţin: substanţe azotoase, toţi aminoacizii esenţiali: amine (acetilcolină, histamina), glucide (mono, di, şi trizaharide), clorofilă, fitol, protoporfirina, carotenoide (beta- caroten, xantofilă, licopen, violaxatină), tanin, vitaminele A, B2, B12, C, K, acid folic, mucilagii, clorofilă, săruri minerale, cetone, substanţe proteice, acid folic. Are foarte multe enzime care nu se găsesc în alte plante de primăvară. Conţinutul lor în fier este mai important decât cel al spanacului.

Atenţie însă plantele culese de la marginea drumurilor sau de lângă case pot conţine plumb care este toxic pentru organism.

Acţiune farmaceutică: antianemic puternic (mai ales frunzele), creşte diureza eliminând acidul uric şi clorurile (rădăcinile şi mai ales seminţele), depurativ, antimicrobian, hemostatic, trofic, emolient, diuretic, antidiareic, astringent puternic, expectorant, activează circulaţia sângelui cu eliminare de histamină, antiseptic, hipoglicemiant. Stimulent al secreţiilor gastro-intestinale şi hepatopancreatice. Tonic pancreatic, emenagog mai ales seminţele. Afrodiziac bun (seminţele), galactogog favorizând secreţie de lapte. Imuno-stimulator şi imuno-reglator (mai ales rădăcinile). Astringent în enterite muco-membranoase, enterite acute şi cronice, diaree ale tuberculoşilor. Datorită conţinutului în vitamina K se pot folosi în oprirea hemoragiilor diferite. Hematopoetic stimulează formarea de elemente figurate ale sângelui. De asemenea micşorează flora microbiană din tractul digestiv şi reduce cantitatea de zahăr din sânge putându-se folosi şi la diabet, în special cu alte plante. Revitalizant, vitaminizant (mai ales frunzele). Conţine de asemenea multă vitamina A care ajută la refacerea ţesuturilor intern sau extern. Vitaminizează şi remineralizează organismul, elimină starea de anemie, echilibrează sistemul de apărare al organismului, acţionează limitând sau înlăturând multiplicarea bacteriilor patogene. Are efect deosebit în bronşite şi astm, fluidifică secreţiile bronşice şi favorizează eliminarea lor prin expectoraţie, combate tusa, stimulează metabolismul, stimulează secreţia biliară, secreţia pancreatică, gastrică şi intestinală, stimulează digestia, combate diareea dizenteria şi stările inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv, acţionează împotriva viermilor intestinali, fluidifică sângele, scade glucoza din sânge, are acţiune hemostatică, oprind sângerarea. Măreşte cantitatea de urină eliminată, contribuind la îndepărtarea substanţelor toxice din sânge şi din întreg organismul. Favorizează eliminarea masivă a acidului uric pe cale renală, stimulează secreţia glandelor mamare la femeile lăuze. Activează regenerarea ţesuturilor şi cicatrizează rănile atât intern cât şi extern. Favorizează favorabil reumatismul şi guta. Provoacă scăderea temperaturii corpului în diferite stări febrile.

Extern: cicatrizant, contribuind la refacerea ţesuturilor. Astringent bun, antiinflamator puternic, rezolutiv asigurând dispariţia ne purulentă a produselor patologice urmată de resorbţia acestora. Tonic capilar şi combate foarte eficient mătreaţa.

Deseori zeama în care au fiert urzicile este recomandată ca tonic pentru cantitatea mare de fier ce o conţine. Se folosesc de asemenea pentru regenerarea organismului şi pentru detoxifierea sa.

S-a constatat că rădăcinile luate intern sunt bune reglatoare ale activităţii hormonale la bărbaţi, favorizează regenerarea firului de păr şi a epiteliilor, au efecte imunomodulatoare şi anticangerigene.

În schimb frunzele sunt foarte bune antihemoragice şi antiinflamatoare, conţin multe minerale şi au efect depurativ, reglator al tensiunii şi diuretic puternic.

Intră frunzele în componenţa ceaiului antibronşitic nr 2.

Atenţie! Urzica în cantităţi mari, duce la mărirea coagulabilităţii sângelui, de aceea este interzisă în cazul hemoragiei uterine, provocată de fibroame şi mioame.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: acnee, afecţiuni virale şi bacteriene, afecţiunile gurii, afecţiunile aparatului renal, afecţiunile ficatului, afecţiunile vezicii biliare, afecţiunile splinei, afte bucale, alergie, alopecie, amigdalită, anemie, anemie post-hemoragică, angine, arteriopatii periferice, arterită, atonie digestivă, avitaminoze, boli autoimune, boli de rinichi cronicizate, boli dermatologice (depurativ), boli legate de circulaţia sângelui, bronşită, căderea părului, calculoză renală, calviţie, cancer, cancer stomacal, cefalee, ciclu menstrual neregulat, cloroză, constipaţii uşoare, creşterea părului, demineralizare, dereglări glandulare, dermatoze infecţioase şi alergice, diabet zaharat, diaree în special ale tuberculoşilor, diaree rebelă, dizenterie, dureri sciatice şi lumbago, eczeme cronice, enterite acute şi cronice, enterocolite muco-membranoase, epidermofiţie interdigitală (ciupercă la picioare), fistule perianale, flebite, gingivite, gută, hemoragii nazale, hemoptizii, hemoragii uterine, hemoroizi hemoragici, hipermenoree, hipertensiune arterială, impotenţă, îngustarea vaselor coronariene, inflamaţii bucale, insuficienţă renală, mătreaţă, menstruaţii neregulate, menstruaţii abundente, leucemie, lichen plan, litiază renală, mătreaţă, micoze, obezitate, pancreatite, paraziţi intestinali, pete pe piele, psoriazis, răceli frecvente, răni greu vindecabile, retenţii urinare, reumatism, rezistenţă scăzută la infecţii, sângerări menstruale abundente, sclerodermie, seboree, sterilitate feminină şi masculină, supuraţii, tromboflebită, tulburări de menopauză, tumori maligne, tuse convulsivă, ulcer stomacal, ulcer varicos, uremie, urticarie, vaginită atrofică (în asociere cu alte plante), varice.

Mod de folosire:

Intern-

Frunzele- se pot folosi proaspete după spălare sau se pun la uscat. Frunzele tinere se culeg în marie sau începutul lui aprilie. Cele mai eficiente sunt frunzele proaspete.

Infuzie: -1 lingură de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se consumă 3 ceaiuri pe zi.

Infuzie concentrată: -Din 2 linguri de plante se foloseşte tot infuzie cu care se vor face băi sau comprese. La hemoroizi se asociază cu alte plante ( coada şoricelului, gorun, gălbenele)

Rădăcina- după dezgropare, se taie mărunt, se spală într-un curent de apă rapid şi apoi se lasă la zvântat. Se pot prepara proaspete sau uscate la sore, până devin casante. Se depozitează în pungi de hârtie.

Decoct:-2 linguri de rădăcini mărunţite se vor pune la 500 ml apă. Se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoară şi se fac spălături pentru creşterea părului.

Planta proaspătă (frunze) se spală şi se lasă puţin umede apoi se trec prin storcătorul de fructe. Se ia câte 1 linguriţă de suc din acesta de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor eventual diluat şi dacă nu există contra indicaţii în amestec cu miere.

Suc- se taie cât mai fin 2 mâini de frunze de urzică după ce au fost foarte bine spălate. Se adaugă la ele 200 ml apă. Se amestecă cu o lingură de lemn, se macerează 4-5 ore la temperatura camerei, apoi se trec prin storcătorul de fructe. Sucul se consumă imediat după preparare. Este bine să se consume înaintea meselor şi 30 minute să nu se mai consume nimic. Se poate consuma câte 200 ml de 3 ori pe zi.

Pulbere: se macină cu râşniţa de cafea plantă uscată (frunze, rădăcină sau seminţe). Se ia 1 linguriţă sub limbă pentru 10 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi cu 15 minute înaintea meselor.

Tinctură: 50 g plantă (preferabil proaspătă), rădăcină sau seminţe, în funcţie de ce se doreşte se pune într-un borcan. Se toarnă deasupra 250 ml alcool alimentar de 70 grade. Se ţine apoi timp de 15 zile agitând des. Se strecoară după trecerea timpului şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. Administrare: 10 picături până la 1 linguriţă de 3-4 ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor principale, se ia numai pe stomacul gol. Se poate şi dilua cu apă în funcţie de toleranţa individuală.

Sirop: se prepară din frunze proaspete de urzică care se toacă mărunt, după care se pun într-un borcan care se va umple de 3 sferturi. Se complectează volumul rămas cu miere de albine, amestecând apoi din când în când pentru omogenizare. Se lasă apoi timp de 30 de zile agitând borcanul zilnic. După 30 de zile se filtrează, obţinându-se un sirop verde, cu efecte detoxifiante şi reântineritoare excepţionale.

Sharing

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !

AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExcelent (1voturi, Media: 5.00 out of 5)

Loading...