Culegerea si pastrarea plantelor medicinale

Sharing

Recunoaşterea plantelor medicinale

Unul dintre cele mai minunate daruri ale naturii este bogăţia de plante tămăduitoare existente pe tot Pământul.

Le întâlnim la tot pasul, trecem pe lângă ele, le strivim sau le rupem şi nu ştim că am mai „părăduit” un leac miraculos.

Iată un prim „efort” ce-ar trebui să-l facem, pentru a avea la îndemână cele mai inofensive, mai eficiente şi mai ieftine medicamente: să recunoaştem singuri

plantele medicinale!

Iar dacă ne vom hotărî să „le învăţăm”, excursiile din fiecare sfârşit de săptămână ne vor dărui şi alte binefaceri pentru sănătate. Căutând plantele, ne vom bucura de

plante medicinale
plante medicinale

aer curat, de miresmele poienilor sau puritatea ozonului din pădurile de conifere, vom face mişcare, circulaţia sângelui va fi accelerată, vom respira mai bine, toţi

muşchii vor avea „de lucru”, ne vom dezmorţi oasele şi vom ieşi din cercul vicios al vieţii noastre monotone, cotidiene, zgomotoase, mecanizate, îmbâcsite de

poluanţi, stresante.

Fiecare nouă incursiune ne va aduce un plus de experienţă, vom mai „descoperi” o plantă, întrebând pe cei ce locuiesc în locurile pe unde ne plimbăm, vom afla

şi alte lucruri în legătură cu leurda, sau păpădia, ori coada calului, ori arnica, ori rostopasca… Şi, într-o bună zi, ne vom da seama singuri că putem, la rândul

nostru, să sfătuim pe alţii de unde să culeagă cutare sau cutare plantă, vom vedea că putem spune fără a greşi cum arată pedicuţa, sau gălbenelele, ori cimbrul, sau

sunătoarea… Este primul pas, poate cel mai important, pe drumul către sănătate, bucurie, linişte şi relaxare. Este prima etapă a unui regim de viaţă echilibrat.

Este prima încercare de-a ne căli organismul!

Recoltarea plantelor medicinale

Puterea curativă a plantelor proaspete, verzi, este net superioară celor ce au fost în prealabil uscate, iar în această stare le veţi găsi pe majoritatea din ele, de la sfârşitul lunii februarie până la sfârşit de noiembrie. Când iernile sunt mai blânde, există plante ce rămân în continuare verzi: pătlagina îngustă, pătlagina mare şi rostopasca.

De regulă, recoltarea plantelor este bine să fie făcută în zile însorite, nu numai pentru că plimbările sunt mai plăcute, dar proprietăţile curative ale plantelor medicinale sunt, pe o astfel de vreme, deosebit de puternice. Trebuie să fiţi atenţi de unde le recoltaţi, terenul pe care cresc să fie cât mai curat, cât mai departe de şoselele intens circulate sau de instalaţiile industriale care poluează si aerul si solul.

Recoltarea se face prin tăierea plantei la o distanţă de două lăţimi de deget de la suprafaţa solului. Nu se smulg niciodată cu rădăcină cu tot.

Când plecaţi la cules, cel mai practic este să aveţi un coş din nuiele sau răchită, ori pungi de hârtie. Cele de plastic nu sunt recomandabile. Şi încă un sfat:

culegeţi cu măsură!

Este bine să ştiţi că există şi zone de rezervaţii naturale, unde anumite plante sunt protejate. Nu culegeţi niciodată din asemenea locuri. Rezervaţiile au rolul

să păstreze, tot pentru noi, oamenii, acele creaţii ale naturii ce sunt pe cale de dispariţie!

Păstrarea plantelor medicinale

Este preferabil să culegeţi plantele cât mai proaspete. De fiecare dată, din cantitatea strânsă, o parte se va pune la păstrare, după ce, în prealabil, a fost uscată. Aveţi grijă însă să le recoltaţi, aşa cum v-am sfătuit, din locuri foarte curate, pentru că e bine să nu le spălaţi înainte de a le tăia mărunt şi a le pune la uscat. Ca să le uscaţi, presăraţi-le pe coli mari de hârtie de împachetat sau pe bucăţi de pânză, foarte curate, şi ţineţi-le într-un loc mai întunecos, lipsit de umezeală. După ce sunt bine uscate, se pun în cutii de carton, pungi de hârtie sau vase de sticlă de culoare închisă. Nu se recomandă cutiile din plastic sau tablă, nici borcanele şi pungile dm plastic. Plantele, astfel uscate şi păstrate, se pot folosi pentru ceaiuri pe parcursul unui an întreg. Cantitatea rămasă de la un an la altul va fi întrebuinţată numai pentru băile de plante.

O recomandare importantă: în situaţia în care reţetele pentru diferite tratamente, ceaiurile, esenţele preparate din plante, băile, nu au nici un efect, este cazul să solicitaţi sprijinul unui radiestezist (persoane calificate care, cu dispozitive simple, nuiele, sârme etc, pot determina aşa-numitele câmpuri geopatice, acele zone de pe suprafaţa pământului unde există reţele de radiaţii dăunătoare sănătăţii omului). Cu ajutorul unor asemenea specialişti evitaţi să aveţi patul sau masa de lucru aşezate tocmai în astfel de locuri

Amestecarea şi utilizarea plantelor medicinale

Când amestecaţi mai multe plante, fie pentru ceai, fie pentru băi ori esenţe, nu este necesar să respectaţi cu stricteţe anume cantităţi prescrise sau anume combinaţii, chiar atunci când ele sunt destinate combaterii unor boli dintre cele mai diferite.

Plantele medicinale nu se află într-o stare de concurenţă reciprocă, deci efectele lor nu se pot anihila când sunt întrebuinţate mai multe la un loc. Chiar şi cantităţile de ceai recomandate nu sunt aşa de stricte, deoarece rinichii necesită un minimum de doi litri de lichide zilnic. Pe de altă parte, consumul masiv de ceaiuri reprezintă cealaltă extremă pe care trebuie s-o evitaţi.

Plantele medicinale se utilizează cu măsură.

Dacă puneţi o cantitate mai mare de plante, într-o ceaşcă de ceai sau într-o baie, nu înseamnă că efectul lor va fi mai intens sau mai rapid. Mult mai important

este ca sufletul, mintea dumneavoastră, să perceapă cu sensibilitate, să înţeleagă în profunzime acţiunea plantelor noastre. Trebuie să aveţi încredere în puterile

lor tămăduitoare, să nu vă lăsaţi pradă preocupărilor şi îndoielilor de natură psihică despre bolile în cauză. întreaga ambianţă sufletească este la fel de

importantă pentru succesul tratamentului, ca şi dozarea şi utilizarea corectă a plantelor medicinale.

Orice indicaţii cantitative din reţete se referă numai la plantele în stare uscată, cumpărate fie din farmacii, fie din magazine specializate („Plafar” – n.r.).

Cine îşi culege singur plantele sau îşi face rost de ele în stare proaspătă va utiliza, în locul dozelor recomandate pentru plantele uscate – o linguriţă cu vârf

la o ceaşcă de ceai -, o cantitate de plante verzi cât se poate cuprinde între degetele unei singure mâini. Plantele, dacă sunt proaspete, au efecte mai

puternice decât cele uscate.

Nu are importanţă nici dacă aveţi mâini mai mari şi veţi cuprinde între degete o  cantitate mai mare de plante pentru un ceai. Ceea ce contează, ceea ce are                

valoare, este modul de preparare şi folosire.

Reţineţi, infuzia nu înseamnă să laşi ceaiul să dea într-un clocot, ci să torni apă clocotită peste plante, altfel ele îşi vor pierde multe din substanţele vindecătoare

– aşa-numitele principii active – pe care le conţin.

Băile de plante trebuie făcute în încăperi încălzite, fără curent, iar apa să fie cât mai fierbinte, ca organismul să transpire din abundenţă. Numai aşa efectul lor

va fi puternic, iar rezultatul va fi cel scontat.

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExcelent ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.