Lupta Sistemului Imunitar

Cum ne putem apara de raceli si gripe?

Sharing

CINCI METODE DE INTARIRE A SISTEMULUI IMUNITAR

 Stiti, doar: cel mai bun leac de lupta cu raceala si gripa e prevenirea

„Nu virusul este vinovat
de producerea bolii,
ci sistemul imunitar slabit”

De ce unii se imbolnavesc, iar altii, infectati cu acelasi virus ori microb, nu?! Raspunsul la aceasta intrebare a fost dat in urma cu mai mult de o suta de ani, chiar de catre celebrul Louis Pasteur, tatal microbiologiei moderne: „Le microbe c’est rien – le terrain c’est tous” (microbul nu inseamna nimic, totul este organismul). Intr-adevar, aproape fara exceptie, virusurile, microbii, ciupercile microscopice (fungii) ori parazitii se pot inmulti si pot ataca organismul numai daca acesta este slabit, neavand resursele necesare pentru a lupta impotriva lor! Vom intelege deci, la o analiza mai atenta, ca nu virusul sau microbul este marele „vinovat”, ci slabirea sistemului nostru imunitar, care „invita”, de fapt, aceste microorganisme sa se inmulteasca in voie… In orice maladie infectioasa, virala sau bacteriana, se poarta un razboi intre doua puteri: organismul cu sistemul lui imunitar – pe de o parte, iar de cealalta parte – agresorul, in cazul de fata un virus, un microb, o ciuperca ori un parazit.

   – Sistemul imun este un complex de celule si tesuturi distribuite in tot organismul. Desi se considera ca elementele principale ale lui sunt splina, timusul si ganglionii limfatici, se poate afirma ca la toate nivelurile, inclusiv in tegumente, in mucoasele arborelui respirator si ale tubului digestiv, in cavitatea peritoneala, ca si in sistemul nervos, se gasesc molecule si celule implicate in asigurarea apararii organismului. Fiecare celula in parte, prin membrana sau prin productia proprie de interferon, se poate apara de agresorii externi, cu conditia sa aiba suficienta energie si tot ce ii trebuie in „depozitul de armament”. Pentru o intelegere mai facila a acestui proces, sistemul imunitar se poate compara cu politia, respectiv cu armata unei tari. E necesara o strategie bine pusa la punct pentru ca fortele de ordine sa neutralizeze rapid actiunile agresorului. Iata cateva din etapele ei:

Lupta Sistemului Imunitar
Lupta Sistemului Imunitar

1. Alimente sanatoase si aer curat

     Respiratia corecta inseamna, printre altele, o pozitie dreapta a spatelui, activitate constanta in aer liber (zilnic, indiferent de vreme), plimbari in parcuri sau drumetii pe munte. Alimentatia ideala in cazul unei boli virale ori bacteriene presupune consumarea de lichide si alimente care permit ajungerea in timp record a substantelor nutritive in „cazarmele militarilor”, adica la nivelul sistemului imunitar. Cele mai bune alimente si lichide sunt acelea care se digera, respectiv se absorb rapid, de exemplu produsele apicole (miere, polen, laptisor de matca), iaurtul, galbenusul de ou si sucurile proaspete de fructe si legume, baute incet, inghititura cu inghititura. Este interesant de mentionat faptul ca aceste alimente nu numai ca hranesc rapid sistemul imunitar, dar nu irosesc – printr-o digestie greoaie (asa cum se intampla in cazul unei alimentatii copioase, bazata pe carne de porc, de vaca, dulciuri concentrate ori branzeturi) – pretioasa energie a organismului, care trebuie redirijata catre armata proprie – sistemul imunitar. Alt grup de nutrienti extrem de importanti pentru buna functionare a sistemului imunitar sunt sarurile minerale si bioflavonoidele, pe care le gasim din abundenta intr-un alt miraculos produs al stupului de albine: propolisul.

2. Caldura – dusmanul microbilor

     Drumurile de acces catre „zona de conflict” inseamna, de fapt, vasele sanguine si limfatice, pe care trebuie sa circule cu maxima viteza „armata” sistemului imunitar, in drumul lor catre agresorii localizati in aparatul respirator (nas, sinusuri, bronhii, plamani), digestiv sau in oricare alta zona a corpului. O circulatie buna presupune, pe langa „drumuri” (artere, capilare, vene, vase limfatice) de maxima calitate, si suficienta caldura.

  Caldura (uneori chiar si febra) este cea mai buna metoda pentru a deschide caile de acces catre inamic. Iata de ce, orice metoda ce poate creste caldura in tot organismul, respectiv in zona afectata, este extrem de utila. In acelasi timp, orice metoda care raceste organismul (inclusiv folosirea medicamentelor ori a metodelor antitermice) poate fi contraproductiva si, in anumite cazuri, extrem de periculoasa. Cum se creste caldura?

 Prin consumarea in cantitate suficienta de ceaiuri calde, de alimente picante (care inrosesc limba si incalzesc imediat gura, desfundand ulterior nasul), de vin rosu fiert (cu 2-3 boabe de piper la cana, boabe care trebuie rontaite), printr-o izolare perfecta de frigul din exteriorul casei sau al camerei (imbracaminte groasa, stat in pat sub doua, chiar trei plapumi, prin folosirea caciulilor si a ciorapilor grosi, stiut fiind faptul ca cea mai mare parte a caldurii se pierde la nivelul capului, respectiv al picioarelor).

  Cand stim ca aportul de caldura este suficient? Cand apare transpiratia! In marea majoritate a cazurilor, daca febra este suficient de mare pentru a produce una sau doua puternice transpiratii inca din prima noapte, dupa declansarea bolii, vindecarea se obtine in timp record, chiar daca organismul va fi ceva mai slabit prin pierderea mineralelor si sarurilor eliminate prin transpiratie.

3. Izolarea – masura obligatorie!

     „Incercuirea inamicului” se face prin izolarea agentului (organismului) purtator de virus, microb ori parazit. In cazul in care am luat deja virusul, iar acesta este foarte agresiv (inalt patogen pentru om), avand deja si primele simptome de boala, este necesar sa ne izolam de restul societatii si, eventual, chiar de membrii propriei familii (desigur, dupa ce ne-am luat cu noi in camera tot „arsenalul” antiviral si antiinfectios recomandat in acest articol sau de catre medicul curant).

4. Alte remedii pentru un sistem imunitar puternic

Vitamina A. Durerea de gat, infectiile sinusale si ale urechii pot sa apara mult mai frecvent daca exista un nivel inadecvat al vitaminei A. Vitamina A se gaseste in mod natural in laptele prins, in galbenusul de ou, in peste si uleiul de peste, in ficat si alte organe animale. Vegetarienii trebuie sa stie ca o mare parte din cantitatea de vitamina A provine direct din carotenoizi (inclusiv beta-caroten). Legumele galbene si portocalii, cum ar fi morcovii si dovleacul, sunt surse bogate in carotenoizi. De asemenea, fructele galbene si portocalii (portocalele, caisele, piersicile si pepenele galben), precum si legumele cu frunze verzi (spanacul, broccoli, frunzele de varza si de rapita) contin carotenoizi. Nu trebuie uitat faptul ca o mare parte din continutul de vitamina A si/sau beta-caroten poate fi pierdut prin prelucrarea si stocarea lor, expunerea la caldura prea mare si la lumina.
     
Vitamina C stimuleaza productia anumitor anticorpi care lupta contra virusurilor, bacteriilor si fungilor ce invadeaza organismul, protejandu-l impotriva infectiilor si bolilor. Sursele bogate in aceasta substanta includ macesele, catina, coacazele negre, fragii, capsunele, broccoli, varza de Bruxelles, varza de iarna, patrunjelul, ardeiul gras, conopida, salata verde, guliile, spanacul, citricele (grapefruit, lamai, mandarine). Se recomanda consumarea acestora in stare proaspata, intregi, deoarece chiar si sectionarea lor in portii mai mici poate duce la o scadere rapida a continutului in aceasta substanta atat de valoroasa pentru organism.
     
Zincul – poate ajuta la reducerea frecventei racelilor si a durerilor de gat, putand chiar scurta durata simptomelor racelii. Cele mai bune surse de zinc sunt carnea de pui, ficatul, pestele, galbenusul de ou, semintele de dovleac, fasolea fiarta, lintea fiarta, migdalele, nucile, faina de ovaz, germenii de grau.
     
Fierul este necesar in producerea globulelor rosii (hematii), cuprul este necesar pentru producerea de celule sanguine in maduva osoasa. Lipsa oricareia dintre aceste substante minerale limiteaza imunitatea. Fierul se gaseste in produsele animale (ficat, carne de pui si peste), dar si in plante (fructe uscate, nuci, legume si cereale integrale). Cele mai bune surse alimentare de cupru includ ficatul, rinichiul, crustaceele, strugurii, nucile, legumele, cerealele integrale, mazarea, anghinarea si ridichile. Se recomanda ca, in special fructele, legumele si zarzavaturile, sa fie consumate crude.
     
Coenzima Q10. Spre deosebire de multe medicamente folosite astazi impotriva afectiunilor sistemului imunitar, Coenzima Q10 este lipsita de efecte secundare.
     
Echinacea. Specialistii fitoterapeuti recomanda utilizarea acestei plante de la primele semne de raceala sau gripa si continuarea tratamentului timp de 10-14 zile. Echinacea nu poate fi folosita profilactic, in speranta prevenirii racelilor si gripei, dar nici mai mult de 8 saptamani consecutiv. Se impun cateva precizari: bolnavii cu infectie HIV, cei cu diabet sau cu tuberculoza sunt sfatuiti sa nu foloseasca suplimente alimentare realizate din aceasta planta. De asemenea, nu folositi echinacea daca sunteti alergici la alte plante inrudite cu echinacea, cum ar fi: floarea-soarelui, margarete, galbenele, crizanteme.

     
Busuiocul – datorita proprietatilor sale antiinflamatoare, antifungice si febrifuge, poate fi folosit sub forma de infuzii in gripe, raceli, bronsite acute si cronice, cat si sub forma de inhalatii. In casa, folositi cat mai mult in aceasta perioada lampile odorizante in care picurati ulei de conifere (pin, brad, molid), de eucalipt sau de levantica. In perioadele de epidemie, daca nu aveti afectiuni ale stomacului, consumati mai mult decat de obicei usturoi, ceapa, hrean, suc de lamaie indulcit cu miere. Datorita substantelor pe care le contine, usturoiul are totusi o serie de contraindicatii: nu se administreaza in cataruri gastrice si intestinale, in simptomele congestive pulmonare (tuse seaca, sanguinolenta, stari febrile), deoarece poate accentua starea iritativa.
     
Propolisul este o bioflavonoida care exercita peste 70 de proprietati farmacologice utile. Doua dintre ele, care ne intereseaza in articolul de fata, sunt activitatea antivirala si efectul de imunostimulare. Se recomanda deci, in scop preventiv, 1 picatura de tinctura de propolis 20-30% pentru fiecare kilogram de greutate corporala zilnic (de exemplu, o persoana de 80 kg are nevoie de 4 doze a cate 20 de picaturi pe zi), iar in scop curativ doza se poate dubla sau chiar tripla. Administrarea cea mai buna este pe o lingurita de miere, urmata de consumarea a minimum 100 ml de ceai sau apa calduta. Durata tratamentului trebuie sa fie pana la obtinerea vindecarii complete, doza reducandu-se treptat pana la 1 picatura pe kilogram/ corp zilnic, numai dupa ce medicul a confirmat vindecarea.

 

5. Ultimul pas: vaccinarea

     Una dintre metodele cele mai des utilizate pentru a afla structura si modul de actiune ale unui virus este vaccinarea; aceasta reprezinta de fapt introducerea in organism a aceluiasi virus care cauzeaza boala (sau a unui virus asemanator), dar, atentie, a unui virus atenuat (mutilat) prin mijloace speciale.

 

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExcelent ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...