Cum sa ….

Sharing

Ghid de autoexaminare a sanilor
Exista o masura preventiva pe care o poti practica pentru sanatatea ta! Ai la indemana acest ghid practic care te va lamuri despre importanta examinarii sanilor, cand este momentul cel mai potrivit pentru o autoexaminare si cum se face aceasta.
Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi. Cei din urma dau forma sanului. Sanul contine un mare numar de glande ce produc laptele si canale conductoare ce se temina cu mamelonul. Acolo este produs laptele mamar. Divizand sanul in 4, observam ca majoritatea conductorilor se gasesc in jumatatea de sus (in apropierea axilei). Acolo se dezvolta majoritatea celulelor maligne (in proportie de 50%).
De ce sa efectuam examinarea sanilor?
Deoarece odata cu autoexaminarea incepem sa aflam constitutia fiziologica a sanului si putem astfel sa descoperim orice anomalie ar aparea. 95% din cazurile de cancer la san pot fi evitate daca este depistat la timp.
Federatiile  internationale de medici sugereaza ca autoexaminarea sa inceapa in jurul varstei de 20 de ani. Este cunoscut ca una din 10 femei poate sa prezinte (simptome de) cancer de san la un moment dat in viata ei, mai ales intre 40 si 65 de ani.
Cand sa efectuam autoexaminarea?
Trebuie sa palpezi sanii o data pe luna, astfel incat sa devina un obicei. De preferinta cu o saptamana inainte de menstruatie, intrucat volumul fiziologic pe care il capata sanii datorita hormonilor se reduce atunci (la menstruatie sanii sunt umflati si dor). Sa nu uitam ca si la barbati poate aparea cancerul de san, dar in procentaj mult mai mic.
Cum sa efectuam autoexaminarea?
Posteaza-te in fata unei oglinzi si observa sanii intai cu mainile jos, apoi cu mainile pe solduri (aceasta pozitie contracta muschii toracelui), iar apoi cu minile intinse in sus, deasupra capului. Priveste-ti sanii pentru a observa:
– diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fiecarui san (marime, volum, orientarea catre interior a mamelonului);
-pielea, pentru a observa contuzii, protuberante, eczeme.

PALPARE I-Trebuie sa se realizeze in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta pozitie muschii sunt relaxati si astfel este facilitata palparea. Daca examinezi intai sanul drept trebuie sa pui o pernuta sub umarul drept, iar bratul sa-l indoi sub cap, la nivelul gatului. In continuare, cu cele trei degete din mijloc unite si cu palma mainii stangi efectueaza miscari ciclice in jurul sanului, in forma de spirala, catre centrul sanului, apasand usor dar stabil cu varfurile degetelor, in sensul acelor de ceasornic.
PALPARE II-Apoi fa miscari verticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in sus si in jos.Continua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul.
PALPARE III-Ramanand in aceeasi pozitie, trebuie sa palpezi si axila corespunzatoare sanului, pentru a observa aparitia unor eventuale umflaturi. Pentru aceasta parcurge cu mana toata suprafata axilei, facand miscari circulare in toate directiile, apasand zona putin mai tare decat in cazul sanului.
PALPARE IV-Tot in aceeasi pozitie, apasa putin mamelonul intre aratator si degetul mare. Fii atenta daca exista secretie de lichid si daca exista simfiza sau orientarea catre interior a mamelonului.
Ce trebuie sa faci daca exista anomalii?
Daca observi zone tari sau vreo scurgere din sfarc sau vreo modificare a pielii sanului sau a mamelonului, nu te speria, deoarece poate fi vorba despre un caz benign. Insa, oricum ar trebui sa te sfatuiesti cu terapeutul tau pentru a stabili un diagnostic si pentru a te indruma catre un specialist, daca este nevoie.
Factorii de risc:
– menstruatie prematura (inainte de varsta de 12 ani);
– menopauza intarziata (dupa 55 ani);
– femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 30 ani;
– stres;
– expunere la radiatii;
– viata sedentara;
– alimentatie bogata in grasimi;
– consum ridicat de alcool (peste 3 pahare pe saptamana);
– fumatul;
– dureri ale sanilor (chisturi);
– terapie cu hormoni (sub cercetare);
– cancer de san prezent la mama, fiica sau sora, inainte de menopauza;
– cancer de san la bunica, matusi, verisoare;
– utilizarea de anticonceptionale (sub cercetare).

7 tratamente naturiste pentru durerile de cap
Durerile de cap sunt cumplite. Te apuca fix când ti-e lumea mai draga, aproape niciodata nu trec dupa prima pastila si de fiecare data îti strica planurile. Uita de drumurile la farmacie si încearca sa te faci bine apelând la remedii naturiste!
1.Bea o solutie formata din apa, miere si coriandru.
2.Prepara o pasta din sare de mare si usturoi pisat. Adauga peste aceasta 200 de mililitri de lapte.
3.Uneori, durerile de cap pot fi cauzate de gazele excesive din stomac. Pentru a scapa de acestea, bea un pahar cu apa calduta, peste care stoarce zeama de la o lamâie proaspata.
4.Un alt remediu poate fi pasta de scortisoara (care se obtine din pudra amestecata cu putina apa). Se aplica pe cap, sub forma de compresa.
5.Mai poti încerca un masaj cu ulei de nuca de cocos.
6.Minuni va face si masajul cu ulei de migdale. Frectioneaza- ti fruntea si muschii inferiori ai gâtului.
7.Daca durerile de cap te chinuie de mai multa vreme, mai ales dimineata, încearca un tratament de durata. Imediat cum te trezesti, ia un mar, umezeste-l, apoi trece-l prin sare si consuma-l. La final, bea un pahar cu apa calduta. Pentru rezultate sigure, repeta acest “ritual” naturist timp de zece zile consecutiv.

Nu sari peste mese!
Ca sa nu devii o victima a durerilor de cap frecvente, nu sari peste mese. Mânânca alimente bogate în calciu, proteine, vitamina C, vitamina B12 si vitamina D. Evita  brânza, ciocolata si carnea.
Memoria
Problemele de memorie sint frustrante
Problemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante. Ritmul accelerat al vietii cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii. Sistemul educational, problematic prin modul in care se impune, ne cere o solicitare mare a memoriei. Pierderile de memorie si lipsa de concentrare au devenit un simptom comun nu numai la persoanele in virsta sau bolnave, ci si la oamenii in putere, care traiesc in conditii de stres.
Pastrarea vioiciunii memoriei depinde de vointa fiecarui om, in parte.

Atentie la simptome
Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un simptom de senilitate, fiind atribuita reducerii de substante neurochimice vitale.
Medicina chineza numeste aceasta stare creier golit de esenta. O data cu virsta creste si probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie. Forma cea mai usoara, alterarea memoriei, asociata virstei, se caracterizeaza printr-o autoperceptie a pierderii de memorie. Aproximativ 40 la suta dintre persoanele în etate, de minimum 65 de ani, prezinta alterari ale memoriei, asociate înaintarii în virsta, ceea ce reprezinta, în SUA de exemplu, circa 16 milioane de oameni dintre care doar aproximativ 1 la suta evolueaza, anual, catre dementa.
Este important sa fie privita cu seriozitate orice simptomatologie, deoarece tulburarile de memorie asociate înaintarii în virsta pot sa indice existenta unor afectiuni medicale care pot fi tratate. Factorii de risc care ar trebui sa determine efectuarea unor teste de memorie sint: virsta mai mare de 65 de ani, prezenta bolilor care cresc posibilitatea stabilirii diagnosticului de dementa – diabetul, boala Parkinson, accidentele vasculare etc.

Cine sint dusmanii amintirilor
Stresul cronic poate fi daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor amnezice. Studiile efectuate pe animale evidentiaza ca expunerea prelungita la hormonii de stres are un efect advers asupra hipocimpului, o regiune din creier implicata în functia mnezica si în învatat. Stresul cronic poate contribui la aparitia depresiei si la tulburari anxioase, care interfereaza, deseori, cu procesele normale ale memoriei, mai ales la persoanele virstnice. De fapt, depresiile sint cauze majore care duc la tulburari ale memoriei.
De asemenea, persoanele cu exces ponderal, expuse unui risc crescut de aparitie a bolilor de tipul diabetului si hipertensiunii, pot avea probleme cu memoria.
Afectiunile asociate obezitatii includ riscul de producere a afectiunilor cerebrovasculare care, adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa.
Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca – o carte, un ziar – s-au dovedit persoane cu o memorie defectuoasa.

Care este dinamica memoriei

Doua studii americane recente releva ca o noapte buna de somn poate reinvia unele amintiri care s-au pierdut in timpul zilei precedente, dar amintirile care au fost reactivate trebuie fixate bine in memorie. Specialistii americani au solicitat unui grup de studenti sa recunoasca unele cuvinte fonetice simple, emise de un sintetizator.
Un test efectuat dimineata a relevat ca, in cursul serii, grupul de cuvinte pe care si-l aminteau studentii era dezastruos. Dar, dupa o noapte buna de  somn, performanta a atins un nivel superior, aceasta demonstrind ca somnul poate recupera amintirile care s-au pierdut in mod natural.
Exista doua niveluri ale memoriei, memoria imediata (pe termen scurt), in care amintirile nu sint bine fixate, si memoria stabilizata, care apare dupa un timp, gratie unui proces de consolidare celulara, prin care neuronii sintetizeaza proteinele si acidul ribonucleic, moleculele actionind precum un curier prin intermediul caruia genele transmit un mesaj. Dar, consolidare celulara fara odihna nu se poate.

Cum putem incerca sa prevenim problemele de memorie

O alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, bogata in vitamina B12. Aceasta vitamina ajuta la formarea celulelor corpului – in special a globulelor rosii, si a sistemului nervos, si este intilnita in produse de origine animala: carne, peste, lapte, brinzeturi si oua. Regimurile alimentare sarace in grasimi, utilizate de adultii tineri si de cei cu virste medii ajuta la pastrarea memoriei.
Organismul nostru are nevoie si de suficiente lichide, pentru a preveni deshidratarea, ce ar putea duce la confuzie, si tulburari ale memoriei. Pe cit se poate,limitarea consumului de bauturi alcoolice si, de asemenea, a fumatului, la care ideal ar fi sa se renunte. In cazul persoanelor cu tulburari usoare ale memoriei, administrarea vitaminelor E si C poate proteja sanatatea creierului.
Atentie! Abuzul de medicamente nu este recomandabil.
Miscarea fizica regulata
Miscarea fizica regulata este benefica memoriei. Exercitiile fizice pot sa creasca fluxul sangvin cerebral, care va duce, la rindul sau, la stimularea cresterii celulelor nervoase. Studii efectuate pe persoanele care au depus efort fizic la virste cuprinse între 20 si 60 de ani arata ca riscul de aparitie a bolii Alzheimer la virste mai înaintate este mult redus.
Un studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu virste cuprinse intre 60 si 75 de ani, a constatat ca activitatile mentale implicate in controlul executiv – monitorizarea, inventarierea, planificarea, inhibitia si memoria – au fost ameliorate la grupul care urma exercitii aerobice.
O viata sociala sanatoasa si echilibrata .O viata sociala sanatoasa si echilibrata, pigmentata cu odihna, ofera si un echilibru nervos stabil. Trebuie sa incercam sa invatam lucruri noi, atunci cind avem ocazia. Sa ne largim cunostintele, cu alte cuvinte, sa ne punem memoria la lucru. Riscul de slabire a memoriei este mai redus in rindul persoanelor active din punct de vedere intelectual, comparativ cu cele care nu au astfel de preocupari. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de învatamint îsi mentin memoria mai bine si timp mai îndelungat, pe masura ce îmbatrinesc.
Unele studii au aratat ca absolventii de facultate prezinta un risc mai scazut de a li se slabi memoria, fata de persoanele cu statut educational redus. Concluzia care se desprinde este ca stimularea mentala, sau solicitarea intelectuala a creierului in diverse modalitati, este capabila nu doar sa amelioreze performantele memoriei, ci si sa limiteze declinul cognitiv care se poate instala ulterior.

10 idei pentru o memorie mai buna

Memoria este procesul prin care reproducem informatii pe care le-am invatat sau trait anterior. La procesul memoriei participa mai multe componente ale creierului, de aceea este un proces foarte complex, al carui mecanism nu a fost pe deplin elucidat. Oamenii de stiinta clasifica memoria in memorie de scurta durata, de exemplu memorarea unui numar de telefon pana la formarea lui, si memorie de lunga durata, care contine amintiri, experiente, etc.
Memoria este un proces psihic, dar asemenea oricarui lucru care se petrece in creierul nostru, are o componenta organica, adica este bazata pe conexiunile dintre celulele nervoase (neuroni), care realizeaza adevarate retele neuronale ce comunica intre ele cu ajutorul unor substante numite neurotransmitatori.
De aceea este important sa-i asiguram creierului substantele de care acesta are nevoie in procesul memoriei, sa-l hranim cu alte cuvinte.
1. Oxigenul este foarte important pentru metabolismul neuronilor si pentru producerea de neurotransmitatori. Sectia de Psihologie a Universitatii Northumbria din Marea Britanie a efectuat un studiu care a demonstrat imbunatatirea cosiderabila a memoriei de scurta durata in prezenta unui nivel crescut de oxigen iar pentru cazuri grave de pierdere a memoriei exista posibilitatea unei terapii cu oxigen hiperbar (cu presiune crescuta). Asigurati-va asadar ca va desfasurati activitatea intr-un spatiu aerisit, bine oxigenat, evitati zonele poluate, faceti plimbari in locuri deschise cu aer curat.
2. Glucoza este singurul “aliment” pe care neuronii il consuma si exista studii care atesta rolul glucozei in memoria de lunga durata. Este important sa exista un nivel optim al glucozei in sange. Ideea ca un nivel ridicat al glucozei inseamna o memorie mai buna este falsa, o glicemie constant peste limita normala poate exprima un diabet zaharat. De aceea este important sa ne masuram glicemia macar odata pe an.
3. Fierul. Se stie ca fierul este un mineral foarte important pentru o memorie buna. El are un rol deosebit pentru ca ajuta la transportu oxigenului la nivelul celulelor, iar neuronul este foarte sensibil la fluctuatiile nivelului de oxigen. Carenta de fier se asociaza cu probleme de memorie si de invatare nu doar in cazul unei anemii (lipsa severa de fier) ci si a carentelor moderate. Femeile sunt oarecum predispuse unor carente datorita sangerarilor menstruale cu care se pierde fier. Pentru a preveni lipsa fierului consumati legume verzi ca spanacul, radacinoase, fasole, nuci, produse cerealiere fortifiate, dar si carne de pui.
4.Potasiul faciliteaza absorbtia lecitinelor, substante deosebit de importante in procesele psihice. Surse de potasiu sunt: pestele, carnea de pui, fructe precum bananele, caisele, prunele uscate si legume ca rosii, cartofi.
5. Vitaminele intervin in producerea de neurotransmitatori iar unele dintre ele sunt antioxidanti avand rol de protectie celulara. O memorie buna presupune un aport optim de vitamine pe care le puteti lua din legumele verzi, fructe, cereale.
Memoria trebuie sustinuta si prin alte procese pshihice:
6. Atentia. Ca sa-ti  amintesti ceva, trebuie sa fi invatat acel lucru, iar pentru a invata e nevoie de atentie. Se crede ca e nevoie de 8 secunde de concentrare asupra unei informatii pentru a fi procesata si integrata in centrul memoriei.
7. Exercitii de memorie. Asa cum exercitiile fizice va mentin corpul in forma, la fel si memoria trebuie “antrenata” pentru a obtine performantele pe care vi le doriti. Organizati-va informatia,  faceti conexiuni, repetati, concentrati-va pe intelegerea ideii de baza decat pe memorizarea detaliilor.
8. Evitarea stresului. O minte clara, relaxata este mult mai eficace cand vine vorba de memorie. Faceti plimbari dese, mentineti o atitudine pozitiva, adoptati un stil de viata mai putin stresant. Meditatia poate ajuta diminuand stresul si imbunatatind remarcabil memoria dumneavostra.
9. Somnul influenteza mai mult decat ati putea crede activitatea psihica. Nu odihneste doar fizic ci si psihic, ne ascute memoria si consolideaza amintirile. Opt ore de somn, fara tulburari, imbunatatesc memoria si functiile acesteia, lucru demosntrat de studii relevante efectuate in Germania si USA.
10.Motivatia. Un feedback mental pozitiv aduce rezultate uimitoare. Spune-ti ca poti sa inveti si ca trebuie sa-ti reamintesti si vei putea invata si-ti vei aminti. Din pacate, inca nu exista chip-ul care implantat in creierele noastre sa ne scuteasca de probleme de memorie. Totusi, respectand
niste reguli simple si cu putin exercitiu, am putea imbunatatii ceea ce detinem deja, iar data viitoare cand nu-ti vei gasi cheile de la masina, ti-ai putea aminti mai usor ca le-ai lasat pe frigider.

Cum sa scapam de problemele de memorie
Boala alzheimer, ementa si alte afectiuni grave cognitive si ale memoriei sunt diferite de crizele ocazionale de uitare. Cand omul imbatraneste, abilitatea sa de a-si aminti lucruri in mod natural scade.Exista si alti factori care afecteaza sanatatea memoriei, printre care: oboseala,depresia si dieta. Daca dificultatile de amintire nu sunt observate de toti prietenii si membrii familiei, nu exista motive de ingrijorare, fiind cel mai probabil vorba de o memorie precara.
Memoria este buna  atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate indeplini sarcinile zilnice. Daca cineva simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si are dificultati in a procesa informatiile de baza, atunci e bine sa consulte cat mai curand un medic.
Uneori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Alzheimer sau dementa. Daca boa la este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real folos. Totusi, memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa de ea?

Sfaturi pentru imbunatatirea memoriei.

Urmatoarele sfaturi pot ajuta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta increzatoare in viata de zi cu zi.
-Exersarea gandirii.Este importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a mentine o buna functionare a creierului, ca o masina bine unsa. Un creier activ functioneaza mai bine decat un creier nefolosit: analizeaza si rezolva problemele mai rapid, si este capabil sa memoreze cu mai multa usurinta. In plus, e bine ca fiecare sa incerce sa invete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu ramana fixat in aceleasi rutine zi dupa zi.
Odihna suficienta.Efectele privarii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea atentiei este afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara. Mintea nu poate retine informatiile eficient daca nu este odihnit. Pentru a mentine o minte proaspata si clara este nevoie de un somn bun de noapte, in fiecare noapte. Recuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de ajutor. In schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna forma.
Concentrarea atentiei.Deseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu-si concentreaza suficient atentia cand obtin informatia. O persoana nu-si poate aminti numele unei alte persoane, pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana. E bine ca informatiile considerate importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie notate pe hartie. Simpla concentrare a atentiei ajuta deseori la retinerea informatiei.
Memorarea cu ajutorul rimelor.Rimele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de folos si persoanelor cu probleme de memorie. In cazul in care cineva are probleme cu retinerea numelor, spre exemplu, poate gasi cuvinte care sa rimeze cu acele nume. Repetarea numelui si a rimei de cateva ori ajuta la o mai buna fixare a informatiei.
Notarea pe hartie.Tinerea unei liste cu sarcinile zilnice este cea mai simpla si mai eficienta cale de a retine lucrurile. Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca persoana simte ca uita ceva, poate oricand sa scoata carnetelul si sa-si verifice lista.
Acordarea unei pauze.Studentilor le este deseori greu sa recapituleze pentru examene intrucat isi amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta. Partea din mijloc este deseori uitata si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si mai multa materie. Se recomanda oprirea din activitate la fiecare 30-50 minute de repetat. Aceste pauze ii vor oferi sansa creierului sa se improspateze si sa echilibreze partile repetate, rezultand o retinere mai buna.
Mic dejun cu antioxidanti. Antioxidantii ajuta pentru o sanatate buna si o memorie ascutita. Pe masura ce omul inainteaza in varsta, creierul devine o prada mai usoara pentru radicalii liberi, substante care treptat se vor acumula si vor determina probleme de memorie. Antioxidantii si alte vitamine incetinesc aceasta acumulare de radicali liberi si mentin sanatatea creierului. Se recomanda inceperea zilei cu un mic dejun bogat in vitaminele A, E si C pentru o functionare buna a organismului de-a lungul zilei. Mai jos sunt trecute cateva surse bune de
antioxidanti si alte vitamine esentiale:
* vitamina A si beta-carotenul: spanac, morcov, pepene galben, suc de fructe de iarna
* vitamina C: broccoli, rosii, capsuni, citrice
* vitamina E: ulei vegetal, seminte, nuci, germeni de grau
Renuntarea la fumat.Foarte multe studii arata ca fumatul afecteaza abilitatea creierului de a procesa informatiile in mod adecvat. Cei care fumeaza mult au un risc mai mare de afectare a memoriei vizuale si verbale. Este bine ca fumatorii sa-si aminteasca ca fumatul nu provoaca doar afectiuni pulmonare, dar determina si stergerea unor amintiri pretioase din minte.
Scaderea cantitatii de cofeina.Cafeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar cantitatile exagerate pot determina diferite probleme: deprivare de somn, anxietate, nervozitate. Toate aceste conditii impiedica informatia sa intre in mod adecvat in creier, deoarece memoria functioneaza mai bine cand persoana este mai relaxata si mai concentrata.
Increderea in sine. Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul anxioase produc hormoni de stress care afecteaza neuronii, ducand la o memorie proasta. Relaxarea este necesara pentru a impiedica aparitia acestor hormoni. Se pot incerca meditatia, consumul de ceai,yoga sau, pur si simplu, o baie lunga. De asemeni, o imagine de sine proasta determina anxietate care va duce la o memorie proasta. Daca persoana are incredere in sine cand intreprinde ceva, se simte mai bine si gandeste mai bine.
Exercitii fizice regulate. Exercitiile fizice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi alergaturile, sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier. Studiile arata ca aceste exercitii elibereaza hormoni care ajuta creierul sa regenereze celulele cerebrale.Baschetul, tenisul, voleiul sau orice alt sport ce implica efort fizic sustinut sunt potrivite pentrui mbunatatirea memoriei. De asemeni, exercitiul fizic ajuta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana inainteaza in varsta.
Interpretarea muzicii.Un experiment condus de un psiholog de la Universitatea londoneza a aratat ca muzica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu disabilitati cognitive. Pacientii care sufera de dementa au oferit raspunsuri mai bune despre istoria personala cand exista un fond muzical. Nu conteaza genul muzical, daca se aud cele 4 anotimpuri ale lui Vivaldi sau muzica punk; conteaza sa fie muzica in loc de tacere. Pe baza acestor descoperiri, se recomanda interpretarea sau ascultarea unor bucati muzicale pentru imbunatatirea memoriei.
Schimbarea mediului.Asa cum s-a mentionat mai sus,relaxarea ajuta la procesarea mai usoara a informatiilor de catre creier. Afirmatiile pozitive ajuta la cresterea increderii in sine si la o stare de calm, dar exista si metode fizice pentru ca o persoana sa se simta relaxata. Plasarea unor lumanari sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o atmosfera relaxanta. Sau folosirea de culori calde la peretii camerelor, cum ar fi culori pastel sau tonuri de maro. Imaginarea unor scene pline de pace cum ar fi albastrul marii sau verdele ierbii pot ajuta la procesarea informatiilor cand persoana lucreaza la o sarcina ce implica multa concentrare.
Evitarea distragerilor.Realizarea mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la realizarea unor lucruri mai repede, dar are efecte negative pe fuctionarea memoriei. Spre exemplu, un student care invata pentru un examen nu va putea asimila informatia adecvat daca in fundal se aude muzica rock data la volum mare, sau daca aude jocurile video pe care fratele sau mai mic le joaca in cealalta camera. Cat mai mult posibil e bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi telefonul mobil, televizorul, radioul, inainte de inceperea unei activitati mentale care doreste sa aiba ca rezultat memorarea pe termen lung. In acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta.
Oferirea unei note mentale pentru subconstient. Daca este realizata corect, nota mentala poate fi eficienta chiar si la persoanele uituce. Cand cineva are nevoie sa-si aminteasca ceva, poate sa spuna subconstientului: “Uite, fi atent la ce urmeaza si retine informatia pentru mine”. Iar cand persoana are nevoie de acea informatie ea va putea fi amintita mai usor. Mecanismul nu este foarte clar.
Interes real.Oamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din jur le-au spus, dar nu le uita pe cele care ii intereseaza.Acest lucru se intampla deoarece memoria este selectiva si retine in special bucati de informatie despre ce ii este drag. Pentru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare foarte mare in ceea ce persoana face: indiferent daca este vorba de a cunoste persoane noi sau de a invata noi activitati. De asemeni e important sa se gaseasca ceva interesant la persoana cu care se vorbeste pentru a o putea retine cu mai multa usurinta.