Inflamarea pielii si puroi

Comprese cu infuzie de coada-soricelului pentru inflamarile pielii

Medicina populara recomanda in cazul inflamarilor pielii insotite de puroi comprese cu infuzie de coada-soricelului (doua linguri de planta la o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara).

Infuzia din frunze de mur este folosita ca mijloc astringent, antiseptic, antiinflamator. Aceasta infuzie este folosita extern pentru vindecarea ranilor. Extractul din miez de macese este recomandat pentru tratarea diferitelor afectiuni cutanate (ulcere trofice, eczeme, dermatite, psoriazis); pe locul afectat se pune de doua ori pe zi o compresa cu extract.

Uleiul de maces, obtinut din seminte de maces si acizii nesaturati continuti in ele, este utilizat intern si extern. Cu acest ulei se ung crapaturile, ulcerele trofice, arsurile. An cazul dermatozelor este recomandata intern si extern cite o lingurita de ulei. An cazul colitei ulceroase sint indicate clismele cu ulei zilnic sau consumarea a cite 50 de mililitri de ulei, pe parcursul a doua-patru saptamini.

inflamarea pielii
inflamarea pielii

Inflamaţia pielii.

Inflamaţie- proces patologic determinat de leziunile produse în organism în urma acţiunii a diverşilor factori (fizici, chimici, biologici) şi de reacţia organismului faţă de aceştia (este determinată de alterarea produsă de acţiunea factorilor inflamatorii care în funcţie de natura acestora poate merge de la leziuni degenerative mai mult sau mai puţin grave până la necroză.

            Reacţia organismului tinde să repare alterarea şi să elimine în unele cazuri (infecţie microbiană) factorul inflamator. În primă instanţă, această reacţie (reacţia inflamatorie) se traduce prin  exudarea (ieşirea sângelui în afara vaselor) datorită unor fenomene ca hiperemia, diapedeza (traversarea peretelui vaselor de către leucocite şi hematii) şi edeme.

            Exudarea are rolul să îndepărteze ţesuturile distruse şi să combată prin leucocite şi anticorpi infecţia microbiană. Ea este urmată de proliferarea, adică de înmulţirea histocitelor (Celule cu capacitate de mobilizare şi fagocitoză din ţesutul conjunctiv) şi celulelor conjunctive, al căror rol este să combată în continuare şi să repare ţesuturile lezate. După evoluţie ei, inflamaţia este acută (când predomină procesele exudative care produc o simptomatologie foarte exprimată, dar de scurtă durată), subacută şi cronică (când predomină proliferarea celulară).

            Inflamaţia acută se caracterizează prin roşeaţă (hiperemie şi edem), la care se adaugă impotenţa funcţională a organului inflamat. Aceste semne au fost recunoscute încă dinantichitate de Celsius (semnele Celsiene ale inflamaţiilor): rubor, dolor, calor, tumor et funcţio laesa).

            Inflamaţia subacută sau cronică aceste semne sunt mai atenuate. După modificările care predomină, se clasifică în alterativă, exudativă şi proliferativă. După natura exudatului, inflamaţia exudativă poate fi seroasă, serofibrinoasă, fibrinoasă, hemoragică, purulentă, gangrenoasă şi catarală (când exudatul se amestecă cu mucus). Unele inflamaţii în special cele cronice, evoluează în formarea de granuloame (infecţie granulomatoasă, granulomatoze). De mai multe ori caracterul microscopic al acestor granuloame este specific microbului care a produs boala: infecţie specifice sunt- tuberculoza, sifilisul, lepra, morva, actinomicoza, rinoscleromul, etc). Leziunile produse în cadrul infecţiei se vindecă prin revenirea aspectului anterior, dacă inflamaţia a fost uşoară şi de scurtă durată sau prin înlocuirea ţesuturilor distruse cu ţesut conjunctiv provenit din transformarea infiltratului inflamator (fibroză, scleroză, etc).

Se pot folosi următoarele plante medicinale: aloe, brustur, cartof, ciuboţica cucului, coacăz negru, coada racului, coada şoricelului, hamei, iederă, in, lichen de Islanda, limba boului, limba mielului, muşeţel, muştar, nalbă, năprasnic, năsturel, nuc, orz, păpălău, pătlagină, pelin, salată, salcie, schinduf, slăbănog, splinuţă, tătăneasă, turtă, varză.

Modul de folosire al plantelor medicinale:

Aloe (Aloe vera) se pune planta proaspătă pe locul afectat cu partea care s-a tăiat.

Brusture (Arctium lapa) se fierbe în 250 ml ulei 50 g de plantă mărunţită timp de 3 ore pe baia de apă. Extern se unge cu el local. Se mai poate din nou pune pe baia de apă şi se adaugă ceară de albine în funcţie de cât de tare doriţi să obţineţi crema. Se poate de asemenea adăuga şi puţin propolis. Există de asemenea în magazinele specializate o serie de creme din această plantă. Frunză de brustur încălzită şi unse cu săpun lichid, se aplică de 2-3 ori pe zi.

Cartofi (Solanum tuberosum) Cartofi (tubercul) proaspeţi raşi se pot aplica sub pansament sau se pot fierbe, apoi se pasează cu o furculiţă şi se aplică local.

Ciuboţica cucului (Primula officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese cu acest ceai. Se mai poate face din- 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă, şi se fierbe pentru 5 minute, apoi se strecoară şi se pun comprese locale de mai multe ori pe zi.

Coacăz negru (Ribes nigrum) se pun fructele şi se pisează sau mărunţesc apoi se pun 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică comprese pe locurile afectate.

Coada-racului (Potentilla anserina) conţine şi ea flavone şi tanin. Este utilă atât la infecţii cât şi la hemoragii. Se va pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi pentru 15 minute şi se strecoară. Se va consuma câte 3 căni pe zi.

Coada-şoricelului (Achillea milefolium) este foarte utilă la infecţii având în componenţă azulenă care este un antibiotic puternic care distruge foarte mulţi microbi. Se va folosi de preferinţă floarea care este mult mai activ ca planta. Se vor pune 2 linguriţe de flori mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se va acoperi pentru 0 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se va face dintr-o mână de flori mărunţite puse la 2 litri de apă clocotită. Se va acoperi pentru 15 minute după care se strecoară. Se pot face spălături vaginale sau cu cantitate mai mare de plantă chiar băi complecte în care se va sta timp de 30 minute. Este planta cel mai des folosită, fiind o plantă comună care o cunoaşte foarte multă lume şi este foarte uşor de adunat.

Hamei (Humulus lupulus) 1 linguriţă de conuri mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot face spălături sau comprese pe locurile afectate. Se ţine în funcţie de toleranţa individuală, după care se spală local şi se pune alta. Este şi un bun calmant.

jneapăn, 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot face spălături sau comprese pe locurile afectate. Se ţine în funcţie de toleranţa individuală, după care se spală local şi se pune alta. Se face acest lucru până la vindecare.

Iederă (Iedera helix) 1 linguriţă de ramuri tinere şi frunze se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute. Se strecoară şi se aplică comprese locale.

In (Linum usitassimum) 2 linguriţe de seminţe se fierb 5 minute în 250 ml apă apoi se strecoară şi se fac comprese sau loţionări pe locurile afectate.

Cataplasmă cu făină de in amestecată cu apă caldă până la obţinerea unei paste (în care se pot pune şi ceaiuri de plante medicinale cu rol antiinflamator- în locul apei) se aplică pusă pe o bucată de pânză. Se indică şi la leziunile inflamatorii, contuzii, etc.

Lichen de Islanda (Cetraria islandica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 0 minute apoi se strecoară şi se aplică comprese locale.

Limba boului (Anchusa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese cu acest ceai.

Limba mielului (Borago officinalis) frunze proaspete zdrobite se aplică sub formă de cataplasme.

Muşeţel (Chamomilla matricaria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot face spălături sau comprese pe locurile afectate. Se ţine în funcţie de toleranţa individuală, după care se spală local şi se pune alta. Se face acest lucru până la vindecare. Are o puternică acţiune antibiotică datorită azulenelor.

Muştar (Sinapis alba) făină de muştar amestecată cu apă rece sau cu apă la temperatura camerei- se ţine pe inflamaţiile vechi 0-15 minute. Dacă se amestecă cu făină de in se poate ţine un timp mai lung. Se poate aplica de 3-4 ori pe zi.

Nalbă (Althea officinalis) frunze proaspete opărite se aplică cataplasmă pe răni, ulcere, inflamaţii pentru rolul calmant şi emolient.

Năprasnic (Geranium robertiarum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese cu acest ceai.

Năsturel (Nastartium officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese cu acest ceai.

Nuc (Juglans regia) se folosesc frunze de nuc mărunţite 2 linguri se pun la 500 m,l apă şi se fierb până scad la jumătate. Se strecoară şi se folosesc comprese pe locurile afectate fiind astringentă şi antibiotică. Nuci măcinate amestecate cu smântână se pot aplica sub pansament pentru cicatrizare şi vindecare. Se ţin în funcţie de toleranţa individuală.

Sharing

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExcelent ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...
Diete Sanatoase si Regimuri Alimentare
Suferiti de vreo boala?