Musetel

Plantele medicinale – chibzuinta si exces

Sharing

FOLOSIREA  PLANTELOR MEDICINALE  

 Preparatele medicinale auto-prescrise se folosesc pe scară largă pentru o sumă de suferinţe şi boli comune: bătrâneţe, alergii, artrită, răceli, constipaţie, tuse, febră, dureri de cap, hipertensiune arterială, indigestie, infecţii, insomnie, tulburări intestinale, nervozitate, sindrom premenstrual, tulburări  sexuale, stres, ulcer, astenie, etc.

Deşi este adevărat că unele plante conţin constituenţi activi fiziologic, trebuie să nu uităm faptul că multe sunt vândute pentru scopuri pentru care au o valoare terapeutică foarte mică sau nulă.

Musetel
Musetel

Una din concepţiile greşite privitoare la folosirea plantelor medicinale este aşa-numita “doctrină a semnăturilor”. Potrivit acesteia, “similarul vindecă similarul”, iar plantele medicinale au forme şi culori care indică modul în care trebuie folosite. De exemplu, rădăcina matură a ginsengului sălbatic seamănă întrucâtva cu corpul omenesc, cu patru membre. De aceea, ginsengul este considerat un panaceu pentru toate suferinţele umane. La fel, plantele cu frunze în formă de inimă sau de ficat ar fi bune pentru boli ale sângelui şi, respectiv, ale ficatului.

 

COMPUŞI FITOCHIMICI PREZENŢI ÎN PLANTE MEDICINALE FOLOSITE CURENT

 

Planta

Efectul folosirii

Compusul activ

Muşeţel

anti-inflammator, antispasmodic

Terpenoizi (bisabololi), flavonoizi, cumarinice

Eucalipt

expectorant, antiseptic

Cineole; alţi terpenoizi

Iarbă moale

Reducerea frecvenţei şi severităţii migrenelor

Partenolid şi alte sesquiterpene

Usturoi

Antibiotic, antiagregant plachetar, hipolipidemic şi efect antitumoral

Alicină; di- & trisulfizi, etc.

Ghimbir

Antiemetic şi previne răul de mişcare

Ghimbirol

Ginseng

Adaptogen

Glicozide triterpenoide

Lemn dulce

Antitusiv, expectorant, tratament  pentru ulcerul gastric şi duodenal

Glicirizină, substanţe cretoase

Mentă

Tratamentul colonului iritabil; stimulează secreţiile gastro-intestinale

Mentol şi esteri de mentol, alţi terpenoizi

 

EFECTE DĂUNĂTOARE ALE PLANTELOR MEDICINALE

 Folosirea cu măsură şi discernământ a multora dintre plantele medicinale care se pot cumpăra de la Plafar este considerată, în general, lipsită de riscuri. Pe de altă parte, folosirea excesivă, fără discriminare a ceaiurilor medicinale poate fi primejdioasă. Probleme pot apare atunci când un consumator neinformat foloseşte din greşeală un ceai din plante toxice sau foloseşte cantităţi excesive de ceaiuri în scopuri medicinale. De exemplu, o tânără a prezentată o alterare a funcţiei de coagulare a sângelui şi sângerări moderate ca rezultat al ingestiei unor cantităţi mari de ceaiuri medicinale . S-a constatat că ceaiul conţinea, pe lângă sulfină, alte două plate care conţin substanţe cumarinice, cu efect anticoagulat. O altă femeie a decedat în urma consumării de ceai din frunze de leandru (care conţine glicozide cardiace toxice), pe care le-a interpretat greşit ca fiind frunze de eucaplipt .

În afară de aceasta, pe piaţă se găsesc din ce în ce mai multe ceaiuri orientale sau preparate de diverşi terapeuţi autohtoni. Adesea consumatorul nu ştie nimic despre siguranţa şi conţinutul acestor ceaiuri. Terapiile orientale sunt foarte atractive pentru public, dar şi aici avem nevoie de discernământ. Astfel, din cele 7.000 de specii de plantele medicinale folosite în China, cel puţin despre 10 se ştie sigur că sunt toxice. Intoxicaţia cu anticolinergice după folosirea ceaiurilor medicinale chinezeşti este un incident frecvent. Majoritatea se datorează folosirii de yangjinhua şi naoyanghua care conţin atropină şi alte amine potente. Riscul intoxicaţiilor, uneori severe, este accentuat de faptul că cei care comercializează aceste produse pot face cu uşurinţă confuzie între numele lor.

În cursul ultimului deceniu, în SUA au fost descoperite 30 de ceaiuri medicinale care conţin substanţe care pot provoca efecte toxice severe , inclusiv tulburări hepatice, ale tractusului gastrointestinal, sistemului nervos şi sângelui. Pentru a alerta consumatorii faţă de aceste pericole, FDA a alcătuit o listă de plante care nu ar trebui să fie folosite ca alimente, băuturi şi în scop medicinal. Iată câteva dintre acestea: arnica, cireşul sălbatic, sclipeţi, cruşân, rădăcină de brustur, tătăneasă, boabe de soc, degeţel, cruciuliţă, laur (ciumăfaie), lobelie, mătrăgună, sulfină, nucşoară, leandru, hedeomă, pervincă, dafin american, siminichie, răculeţ, calapăr, Tu-san-chi, pelin, lăcrămioară, etc.

O altă problemă serioasă este cea a combinaţiilor de ceaiuri. Preparatele de plantele medicinale pot conţine şi alte substanţe decât cele care sunt trecute pe etichetă. Cei care le comercializează pot chiar adăuga medicamente pentru a obţine efecte fiziologice specifice. De exemplu, s-a constatat în cazul unei femei care se plângea de vedere înceţoşată, halucinaţii, gură uscată şi alte simptome colinergice, că folosea ceai din rădăcină de brusture. Analiza ceaiului a indicat că produsul pe care îl cumpărase conţinea peste 30% atropină . La fel, s-a constatat că adeseori ginsengul şi alte plante sunt “condimentate” cu produşi sintetici pentru a li se conferi un efect de stimulare sau alte proprietăţi dorite (12). Din fiecare 4 suplimente cu ginseng analizate, unul nu conţinea deloc ginseng, în timp ce peste jumătate din mostrele de ginseng testate conţineau niveluri nesemnificative de ginseng. O analiză recentă a 10 varietăţi de ginseng a evidenţiat concentraţii foarte variabile de ginsenoizi, cuprinse între 0.4 şi 23.2 mg/capsulă. Etichetarea şi standardizarea neadecvate a conţinutului este din păcate o caracteristică foarte comună la produsele din plante medicinale. Aceste practici cresc riscul de supradozare şi toxicitate, iar pe de altă parte fac ca rezultatele scontate să fie greu de obţinut.

Copiii sunt mai vulnerabili decât adulţii faţă de intoxicaţia cu produse medicinale vegetale, cum sunt boabele mici ale unor plante, seminţele, frunzele, florile, rădăcinile şi bulbii. Masa corporală mică a copiilor creşte efectul toxic al acestor produse. Ingestia plantelor otrăvitoare este responsabilă de până la 5% din totalul ingestiilor de substanţe toxice de către copii . Folosirea plantelor medicinale în cămin pentru boli comune ale copilăriei poate declanşa la copii probleme serioase de sănătate. Folosirea prelungită a ceaiului de mentă sau de muşeţel, în absenţa hranei normale, poate duce la apariţia de crize convulsive la copiii mici

RISC DE DECES

 Folosirea ceaiurilor medicinale poate provoca chiar şi deces.

Hedoma se foloseşte ca agent aromatizant, precum şi ca agent abortiv şi pentru inducerea menstruaţiei. Poate provoca simptome digestive şi sângerări vaginale, convulsii, crize convulsive, comă, diaree, insuficienţă renală, leziuni hepatice şi moarte (16). Cantităţi mari de lemn dulce pot provoca hipertensiune arterială, letargie, retenţie de apă, hipokaliemie, insuficienţă cardiacă şi moarte, datorită conţinutului de glicirizină, o substanţă care provoacă pierderi excesive de potasiu din organism. Consumarea boabelor de vâsc, sau a ceaiului obţinut din aceste boabe, a provocat câteva decese la copii prin colaps cardiovascular . S-au produs decese chiar şi după mâncarea a numai 5 boabe de arbalţ. Alte plante care pot fi fatale sunt cucuta, sclipeţii, iarba nebunilor.

 

CREŞTEREA RISCULUI DE CANCER

 Unele din plantele medicinale folosite curent pot produce cancer întrucât conţin substanţe care s-a demonstrat că provoacă tumori la animale . Boabele de dafin, obligeana, tătăneasa şi dafinul american conţin substanţe cancerigene cunoscute. Safrolul din dafinul american, de exemplu, s-a folosit în SUA pentru aromatizarea berii până în 1960, când s-a demonstrat că este carcinogen hepatic. În ciuda acestui fapt, dafinul american continuă să fie prezent în toate magazinele de produse sănătoase şi plantele medicinale din SUA. O ceaşcă de ceai de dafin american poate conţin până la 200 mg de safrol, de peste patru oricantitatea minimă despre care se consideră că este periculoasă pentru om atunci când este consumată regulat.

Ceaiul de potbal este un remediu popular pentru răceli şi congestii bronşice datorită faptului că conţine un mucilagiu cu efect benefic asupra arborelui respirator. Recent s-a constatat că potbalul conţine senkirkină, un alcaloid capabil să provoace tumori hepatice. Pe lângă simfitină, o substanţă cancerigenă, tătăneasa conţine şi o serie de alcaloizi care pot provoca leziuni hepatice severe dacă ceaiul sau alte forme de tătăneasă se iau zilnic . În ciuda toxicităţii sale, tătăneasa continuă să fie disponibilă şi promovată ca având proprietăţi extrem de benefice – chiar ca tratament pentru cancer… datorită conţinului său bogat în mucilagii, tătăneasa este folosită, de exemplu, ca expectorant şi laxativ, precum şi ca adjuvant în tratamentul rănilor şi ulcerelor.

 PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CANCERULUI

 Institutul Naţional de Oncologie din SUA  a identificat  mai multe plantele medicinale curent folosite ca având proprietăţi ati-cancerigene. Printre cele care au cel mai puternic efect preventiv împotriva cancerului se numără: usturoi, ghimbir şi lemnul dulce. Usturoiul conţine un număr de sulfizi organici; ghimbirul conţine o serie de compuşi fenolici (ghimbiroli şi diarilheptanoizi); lemnul dulce conţine triterpenoizi şi  care posedă activitate atitumorală .

Alte plante care posedă proprietăţi preventive faţă de cancer sunt: ceapa, arpagicul, inul, şofranul (curcuma), plantele umbelifere (familia pătrunjelului, inclusiv , coriandrul şi ţelina), plantele labiate (familia mentei, inclusiv rozmarinul, busuiocul şi salvia),  şi ginsengul asiatic . Potrivi unui studiu recent din Corea, incidenţa  cancerului uman a scăzul progresiv, proporţional cu durata folosirii ginsengului . Cei care folosIseră ginseng mai puţin de 50 de ori în viaţă aveau cu 45% mai puţin cancer, în timp ce aceia care îl folosiseră de peste 500 de ori în cursul vieţii aveau cu 725 mai puţin cancer.

 STIMULAREA SISTEMULUI IMUNITAR

 Există numeroase plantele medicinale despre care se ştie că au efect de stimulare a sistemului imunitar. Printre acestea se includ usturoiul, lemnul dulce şi aşa-numitul ginseng siberian  , usturoiul şi  sunt utile pentru reducerea severităţii şi duratei răcelii comune şi a simptomelor gripei.

 EFFECTE ASUPRA SISTEMULUI NERVOUS

 Din cele peste 400 de plantele medicinale existente pe piaţă în mod curent, aproximativ  11% conţin substanţe psihoactive (23). Mătrăguna, nucşoara, pervinca, ciumăfaia (laurul) provoacă efect halucinogen. Un număr de specii din familia zorelelor au efect efect halucinogen datorită concentraţiei crescute de compuşi asemănători LSD-ului din seminţe . Ceaiul de pelin produce un efect narcotic-analgezic, iar uleiul de pelin, chiar şi în cantitate foarte redusă (o lingură – 15 g) poate provoca comă şi convulsii. Uleiul volatil conţin un agent deprimant al sistemului nervos care provoacă tremur şi letargie .

Guarana,  şi ceaiul chinezesc au proprietăţi stimulante, datorită conţinutului bogat de cafeină.  O ceaşcă de 200 ml de ceai negru poate conţine 35-60 mg de cafeină, în timp ce o tabletă de 800 mg de guarana are cca. 60 mg cafeină .

Plantele din genul Ephedra sunt printre cele mai populare astăzi. Ele se folosesc pe scară largă ca decongestionant nazal şi pentru tratamentul astmului bronşic. Aceste plante conţin efedrină, pseudoefedrin, norefedrină şi alţi alcaloizi similari care au efect stimulant al sistemului nervos central, crescând atât frecvenţa bătăilor inimii cât şi tensiunea arterială . Dozele mari de efedrină pot provoca nervozitate, cefalee, vertij, insomnie, tremur, vomă, palpitaţii şi hipertensiune arterială. Persoanele care suferă de boli cardiace, hipertensiune arterială, diabet sau boli tiroidiene sunt sfătuite să le folosească cu mare grijă. Nu există dovezi substanţiale că aceste plante ar fi un agent eficient sau sigur pentru reducerea greutăţii corporale .

 SEDARE BLÂNDĂ

 Există mai multe plante care produc efecte sedative fără efectele secundare întâlnite la preparate medicamentoase cum este diazepamul. Iarba mâţei (cătuşnică), păducelul (gherghinul), hameiul, roiniţa, pasiflora (floarea patimilor) şi valeriana posedă proprietăţi sedative, în măsură mai mare sau mai mică . Valeriana, hameiul, iarba mâţii şi pasiflora sunt probabil cele mai folsite şi mai bine-cunoscute plante cu efect somnifer, şi au avantajul unei folosiri îndelungate, fără riscuri, în istoria umană.

Rizomii uscaţi şi rădăcinile de valeriană sunt destul de eficienţi pentru tratamentul anxietăţii şi insomniei. Valeriana se folsoseşte ca tranchilizant blând şi pentru inducerea somnului de peste 1.000 de ani. Ea reduce latenţa somnului şi perioadele de trezire din timpul somnului odată ce acesta s-a instalat . Nu s-au evidenţia efecte secundare şi contraindicaţii faţă de folosirea ei . Ceaiurile de hamei sunt de asemnea folosite frecvent pentru insomnie, agitaţie, tensiune nervoasă, tulburări de somn şi alte stări nervoase. Printre principiile active ale hameiului se includ terpenoizi prezenţi în uleiurile plantei şi principii amare – humulona şi lupulona. În cursul depozitării, aceşti compuşi se degradează în to 2-methil-3-buten-2-ol, care are un efect de deprimare a activităţii sistemului nervos central .

DIURETICE

De-a lungul timpului au fost folosite un număr de ceaiuri şi preparate din plantele medicinale cu efect diuretic pentru tratarea sindromului premenstrual şi al altor afecţiuni. Deşi majoritatea sunt ineficiente, boabele de ienupăr, pătrunjelul, (mătasea de porumb, cozile de cireşe) şi cruşânul american (uva ursi) par să aibă un efect diuretic modest, şi se pot folosi în siguranţă, în doze moderate. Principiile active din aceste plante includ flavonoizi, terpenoizi, saponine şi alţi compuşi fenolici . Alte plante care posedă un oarecare grad de efect diuretic sunt păpădia, coada calului şi măceşele.

 CURA DE AFINE

 Sucul de afine are proprietatea de a reduce infecţiile bacteriene ale vezicii urinare. recent s-a demonstrat că sucul de afine inhibă în proporţie de 80% aderenţa bacteriilor E. coli de mucoasa tractusului urinar. Eliminarea de bacterii prin urină (bacteriuria) este frecventă mai ales la femei, adeseori fără să provoace nici un simptom. Un lot de 150 de femei de vârsta a treia a primit zilnic 300 ml suc de afine timp de 6 luni. Ricul lor de a prezenta bacteriurile cu piurie (puroi în urină) a scăzut la jumătate comparativ cu femeile  care nu foloseau suc de afine. Pe parcursul studiului, şansele de a trece din starea de purtătoare de infecţie în cea de neinfectat a fost dublă pentru femeile care consumau sucul de afine . Aceste efecte nu au fost legate de aciditatea urinii.

RECOMANDĂRI PENTRU FOLOSIREA JUDICIOASĂ A PLANTELOR MEDICINALE:

  •  Evitaţi să consideraţi vreun ceai sau produs medicinal vegetal drept panaceu natural.
  •  Acceptaţi faptul că anumite plantele medicinale pot avea efecte toxice. Citiţi etichetele cu atenţie. Folosiţi numai ceaiuri preambalate, de preferinţă cumpărate de la magazine de specialitate, care conţin ingrediente sigure. Evitaţi ceaiurile fără etichetă, vândute en-gros, cu formule secrete, etc.
  •  Folosiţi ceaiurile pentru afecţiuni minore, cu scop terapeutic şi nu profilactic.
  •  Nu beţi mai mult de 1-2 ceşti de ceai pe zi, în mod regulat. Efectele pe termen lung al consumării ceaiurilor medicinale nu sunt cunoscute. Unele ceaiuri conţin taninuri, care inhibă absorbţie unor vitamine şi substanţe minerale.
  •  Dacă suferiţi de alergii la anumite produse vegetale, evitaţi ceaiurile care le conţin (alergia la muşeţel este destul de frecventă) (20).
  •  Folosirea ceaiurilor din plantele medicinale la femeile însărcinate şi copiii mici ar trebui să se facă cu maximă prudenţă întrucât prea puţin dintre ele au fost studiate corespunzător pentru evaluarea siguranţei administrării la aceste persoane.
  •  Folosiţi ceaiurile medicinale pentru probleme medicale specifice. Nu încercaţi să le folosiţi ca înlocuitor al tratamentului medical competent. Auto-medicaţia şi folosirea ceaiurilor medicinale pentru probleme de sănătate grave pot fi periculoase, întrucât asistenţa medicală de specialitate poate fi întârziată.

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExcelent ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...