Tratament Cancer Testicular

Sharing

Prevenire si tratament naturist in Cancer testicular

Este o tumoare malignă, prezentă frecvent, în ultimul timp, atât la bărbaţii adulţi cât şi la tineri, sau chiar la băieţi de şcoală. Se pare că o contribuţie evidentă la apariţia ei o are moda pantalonilor foarte strâmţi. In afara intervenţiilor chirurgicale, se practică un tratament variat cu plante medicinale. Acesta, pe de o parte, alină durerile, iar pe de altă parte, contribuie real la vindecare.

Pedicuţă

Se opăreşte, cu o cană de apă clocotită, o linguriţă rasă de pedicuţă, se lasă să infuzeze o jumătate de minut, după care se strecoară. Se bea zilnic, dimineaţa, pe nemâncate, o ceaşcă ‘de ceai. Nu se depăşeşte această doză.

 

tratament cancer testicular
tratament cancer testicular

Ulei de sunătoare

într-o sticlă se introduc flori şi muguri, proaspăt culeşi, de sunătoare. Se completează cu ulei de floarea soarelui, astfel încât plantele să fie complet acoperite. Se pune apoi sticla la căldură timp de aproximativ trei săptămâni, până ce uleiul va căpăta o nuanţă roşiatică. Din acest moment se pot face cu el masaje uşoare în zona testiculelor, chiar de câteva ori pe zi.

Ulei de maghiran

Frunzele proaspăt culese de maghiran se introduc într-o sticlă, fără să fie îndesate, şi se toarnă peste ele ulei de floarea soarelui astfel încât să le acopere complet. Se lasă sticla timp de trei săptămâni într-un loc călduros. Când uleiul s-a colorat în roşiatic, se poate unge tumora şi zona dimprejur, de mai multe ori pe zi.

Alifie de gălbenele

înainte de aplicarea compresei cu mic bitter suedez este indicat ca locul să fie uns cu o alifie de gălbenele. Aceasta se prepară în felul următor: într-o cratiţă se înfierbântă 250 grame de untură de porc. în grăsimea încinsă se presară un pumn de gălbenele (frunze, flori şi tulpini). Se lasă să facă spumă, după care se trage vasul de pe foc. Se lasă să se răcească (vasul fiind acoperit) până a doua zi. Apoi se mai încălzeşte o dată, până ce compoziţia devine fluidă, se trece totul printr-o bucată de pânză, storcând puternic plantele. Alifia obţinută se păstrează în cutii bine închise.

Comprese cu coada calului

Doi pumni de plante mărunţite se pun într-o sită aşezată pe un vas cu apă ce fierbe în clocot. Aburii fierbinţi vor încălzi şi vor înmuia bine plantele. Conţinutul sitei se răstoarnă pe o bucată curată de pânză şi, aşa cald, se aplică pe testicule. Compresa se protejează cu o altă bucată de pânză, încălzită în prealabil, se pune un chilot curat şi se lasă plantele să acţioneze timp de mai multe ore, sau chiar toată noaptea.

Terci din frunze proaspete

Se culeg frunze proaspete de la următoarele plante: drăgaică, brusture, pătlagină îngustă sau lată, precum şi frunze şi tulpini de gălbenele. După ce sunt spălate, se zdrobesc cu un sucitor pe o planşetă de bucătărie. Terciul obţinut se aplică pe zona în care se află tumora. De reţinut: este important să fie folosite toate aceste plante, toate reţetele, până ce pacientul observă care din ele are un efect mai bun, mai puternic, asupra afecţiunii de care suferă.

Compresă cu mic bitter suedez

înainte de aplicarea compresei, testiculele se ung bine cu alifie de gălbenele, pentru ca alcoolul din bitter să nu irite, ori să usuce, sau să ardă pielea – şi aşa foarte sensibilă în această regiune. Se ia apoi un tampon de vată de dimensiuni

adecvate, se umezeşte cu bitter şi se aplică pe tumoră. Se acoperă compresa cu o bucată de vată uscată, apoi cu o folie de plastic şi totul se fixează cu o bucată de pânză, în prealabil încălzită.

în funcţie de cum e suportată compresa, se lasă două până la patru ore, sau toată noaptea.

Cancerul testiculelor

Se intimpla din pacate tot mai frecvent ca pe linga barbatii adulti sa fie loviti de aceasta boala maligna si baietii de virsta scolara sau tinerii. Poate contribuie la aceasta boala catastrofala moda pantalonilor foarte strimti la tineretul din ziua de azi. Adesea apar deodata, la saptamini intregi dupa operatie, dureri insotite de umflaturi in alte locuri. Cu toate acestea, tratamentul trebuie facut fara intrerupere pe locul de unde a pornit boala, deci in regiunea testiculelor.

Se aplica acelasi tratament ca in cazul ,,Cancerului ganglionilor limfatici” Se umple o sticla ptna la git cu maghiran din ultima recolta, se toarna ulei de masline si se lasa sa stea 10 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Se ung ganglionii bolnavi cu acest utei de maghiran, precum si cu alifie de filimica sau ulei de sunatoare (a se vedea articolele ..Filimica” si ,,Sunatoarea”).

Frunzele proaspete de patlagina-lata sau patlagina-ingusta, de brusture (numit si captalan, frunzele sale mari ca o palarie se gasesc pe pante de ptraie si margini umede de padure), dragaica proaspata sau tulpinile si frunzele proaspete de filimica sunt spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu sucitorul de taitei. Frunzele trebuie zdrobite cat sunt umede, pentru ca apa ajuta ca seva sa fie extrasa din frunze. Apoi se aplica alternativ terciurile de frunze pe ganglionii limfatici afectati. Bolnavul insusi va simti eel mai bine care terci de frunze are efect mai benefic.

Daca operatia a avut deja loc, se pot pune pe linga terciul de frunze proaspete si comprese de 4 ore cu bitter suedez – se pot face si frictionari cu el – precum si comprese cu aburi de coada-calului, stind cite 2 ore in pat (a se vedea pentru ambele comprese). Intern trebuie sa se ia neaparat, in inghitituri mici pe parcursul zilei, 1 1/2-2 litri de ceai dintr-un amestec obtinut din 300 grame de filimica, 100 grame de coada-calului, 100 grame de coada-soricelului si 100 grame de urzici -1 lingurita cu virf la 1/4 litru de apa! Cele 3 linguri de bitter suedez indicate si in tratamentele celorlalte boli canceroase n-ar trebui neglijate nici in cazul de fata.

La bolile maligne ale ganglionilor limfatici se ajunge foarte frecvent la umflaturi intarite de brate si de picioare, la asa-numitul elefantiazis. Bratele sau picioarele incep sa se umfle puternic, devin insensibile si tari, bolnavul are inpresia ca membrele suferinde atirna de trupul sau asemenea urior bucati de lemn.

In acest caz se pot aplica toate compresele cu terci de frunze enumerate mai sus, incepind de la ganglioni, dar terciul poate sa acopere si portiunile umflate. Unice sunt insa in aceasta situatie frunzele de brinca-ursului, o planta umbelifera vivace, numita in popor si crucea-pamintului, talpa-ursului sau urechea-porcului, care este raspindita pe cimpii, grohotisuri, pasuni, razoare umede si prin cringuri umbroase si care straluceste cu florile ei albicioase, uneori roz deschis. Planta domina cu frunzele sale cu cinci sau mai multi zimti si asemanatoare unor gheare, unor labe restul vegetatiei de pe cimpii si pasuni.

Frunzele sunt foarte cunoscute si ca nutret excelent pentru iepuri. Laptareasa mea mi-a povestit ca vacile isi cauta totdeauna in finul proaspat intii aceste frunze mari. Frunzele se culeg in cantitati mai mari, se spala, se zdrobesc in stare umeda, se aplica local peste noapte si se leaga bine. Aduc bolnavului ca printr-o minune usurarea in starea sa lipsita de sperante. Si nalba, lasata sa se moaie peste noapte in apa rece, aduce alinare prin intermediul bailor. Acestea contribuie la retragerea treptata.a umflaturilor bratelor si picioarelor. Plina de promisiuni este si ungerea acestor umflaturi tumefiate cu suc proaspat de macrisul-iepurelui (a se vedea ,,Macrisul-iepurelui”).

CANCERUL TESTICULAR.

Se face tratamentul chirurgical şi apoi se poate face un tratament naturist care să ajute la o mai rapidă vindecare.

Simptome: scrotul creşte în volum, testiculele se măresc şi ele şi se întăresc. La palpare se prezintă o suprafaţă mai tare sub forma unui nodul care poate fi sau nu dureros. Durerea nu este întotdeauna obligatorie.

Tratamente:

Din nefericire această afecţiune vizează bărbaţii tineri între 20-40 ani. Poate apare o tumoare care eventual se poate opera şi în cazul în care castrarea s-a produs în timpul operaţiei numai la un testicul se mai poate efectua actul sexual. Acest lucru se va putea face cu dificultate dar se poate face. În cazul castrării ambilor testiculi nu mai poate avea loc actul sexual.

Este posibil ca aceste tumori să facă metastaze şi să se extindă destul de repede. În unele cazuri la aceşti bolnavi poate apare şi o creştere a sânilor. În orice caz în toate situaţiile este bine să fie operată tumoarea cât mai repede până nu se întinde la ambii pentru că atunci este nevoie de castrarea bilaterală.

Se poate local folosi una sau mai multe din următoarele plante medicinale: aloe, angelică, anin negru, arnică, bănuţi, brânca ursului, brustur, carpen, călin, cătină, cânepa codrului, coada racului, coada şoricelului, dovleac, dracilă, gălbenele, limba boului, mărul lupului, morcov, mur, nalbă, năprasnic, năsturel, nuc, pătlagină, pătlăgeaua vânătă, pedicuţă, pelin, plop negru, pufuliţă cu flori mici, rostopască, sânzâiene, scai măgăresc, soc, stejar, tătăneasă, troscot, ţelină, urechelniţă, urzică, varză, ventrilică, zmeur.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Aloe (Aloe vera)- se poate pune sucul obţinut din planta proaspătă. Se va pune de mai multe ori pe zi. Se mai poate pune frunză tăiată proaspăt care se aplică cu partea cu tăietura pe rană. Se lasă în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Praf de plantă uscată se poate după măcinare şi cernere să se aplice pe rană de mai multe ori pe zi, apoi se pansează. Se poate ţine 24 ore, după care se spală şi se aplică din nou. O bucată de frunză proaspătă se macină cu maşina de carne şi se amestecă cu praf de coajă de stejar sau anin negru şi se aplică pe rană sub pansament. În cazul infecţiei se amestecă cu muguri de plop măcinaţi sau propolis. Există creme care se pot folosi uneori.

Tinctură- 1 linguriţă de tinctură diluată la 100 ml apă şi aplicat local. În funcţie de toleranţă se poate folosi o cantitate mai mare de tinctură.

Angelică (Angelica archangelica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pentru efectul antitumoral intern. Se poate folosi şi rădăcina- 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se foloseşte tot pentru acelaşi efect tot 3 căni pe zi, înainte de mese. Praf din plantă se poate pune pe răni cu scopul de a se vindeca mai ales în amestec cu năprasnic.

Anin negru (Alnus glutinosa) se foloseşte coaja uscată care se macină cu râşniţa de cafea, apoi se trece prin sită. Se aplică pe rănile zemuinde sau care sângerează.

Arnică (Arnica montana)- tinctură-am trecut doar tinctura care se găseşte în magazinele naturiste fiind foarte activă şi utilă în toate formele de cancer de piele. Este o veche credinţă că această tinctură vindecă toate bolile pielii, chiar când alte plante nu pot să facă acest lucru.

Bănuţi (Bellis perenis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pe zi.

Brânca ursului (Heracleum spondylium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pe zi. Se mai poate folosi tinctura care există la toate magazinele naturiste. Intern se ia conform indicaţiilor producătorului şi extern se pune 1 linguriţă la 100 ml apă şi se pun comprese sterile îmbibate cu acest lichid de mai multe ori pe zi. Este o plantă cu o foarte mare putere de cicatrizare. Există creme care se pot folosi uneori.

Brustur (Arctium lapa) rădăcina- 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se foloseşte tot pentru acelaşi efect tot 3 căni pe zi, înainte de mese. Praf din plantă se poate pune pe răni cu scopul de a se vindeca mai ales în amestec cu năprasnic, pelin sau pătlagină (pentru răni umede). Se mai poate pune însă şi comprese cu ceai cu ajutorul tampoanelor sterile (în cazul rănilor uscate). Există creme care se pot folosi uneori.

Carpen (Carpinus betulus) 1 linguriţă de frunze mărunţite sau coajă măcinată se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se consumă intern câte 3 căni de către cei care au prea multe secreţii pentru diminuarea acestora. Extern se poate aplica sub formă de praf simplu sau în amestec cu alte plante în special cu rostopască şi pelin, pentru răni umede şi ceai comprese la rănile uscate. Se face de mai multe ori pe zi.

Călin (Viburnum opulus)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pe zi. Extern se poate pune praf simplu sau în amestec cu nalbă sau pătlagină pe rănile umede şi ceai pe cele uscate.

Cătină (Tamarix ramosissima) se folosesc fructele intern câte 2 linguriţe de 3 ori pe zi, sau ulei câte 1 linguriţă pentru multele vitamine (este o polivitamină naturală). Extern se aplică praf din coajă pe rănile umede şi ulei pe cele uscate Are mare putere de regenerare a pielii. Există creme care se pot folosi uneori.

Cânepa codrului (Eupatoria canabis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pe zi. Este indicată în cazurile în care există şi dureri fiind una dintre plantele care calmează durerea. Local extern se pune praf de plantă de mai multe ori pe zi.

Coada racului (Geum urbanum) rizomi mărunţiţi 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pe zi. Extern se poate pune praf simplu sau în amestec cu nalbă sau pătlagină pe rănile umede şi ceai pe cele uscate. În general se foloseşte praful pentru diminuarea secreţiilor sau chiar pe răni sângerânde, fiind un bun hemostatic.

Coada şoricelului (Achillea milefolium)  1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pe zi. Extern se poate pune compresă  cu ceai pe rănile uscate. Are şi efect antibiotic. Există creme care se pot folosi uneori.

Dovleac (Curcubita pepo) pastă de dovleac (după ce se macină cu maşina de carne. Se aplică extern pe rănile uscate. Intern se consumă fiert pentru efectul laxativ. De asemenea se poate folosi uleiul în special cel presat la rece pentru efectul emolient.

Dracilă (Berberis vulgaris) 1 linguriţă de lemn măcinat se pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi 12 ore şi se mai dă un clocot. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi. Este indicat celor care au avut parte de chimio şi radioterapie. Extern se poate aplica compresă cu ceai pe orice fel de rană în diferite amestecuri.

Gălbenele (Calendula officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită (flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni şi extern se aplică comprese în special pe rănile uscate. Se poate folosi şi tinctura care există la magazinele naturiste şi care se pune 1 linguriţă la 100 ml apă şi se spală sau se pun comprese pe răni. Există creme care se pot folosi uneori.

Limba boului (Anchusa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte numai extern pentru dezinfecţie, spălături sau comprese.

Mărul lupului (Aristolochia clematitis)- se face praf din plantă uscată cu ajutorul râşniţei de cafea apoi separat se face praf din rădăcină de tătăneasă. Se amestecă ambele prafuri în cantităţi egale şi se presară pe locul afecţiunii în cazurile care zemuiesc. Dacă este o rană uscată se face o pastă cu acest amestec de praf care se aplică local. Se mai poate amesteca cu miere în aşa fel ca să formeze o pastă care se aplică local de 2-3 ori pe zi. Este cea mai eficientă metodă de vindecare.

Morcov (Daucus carota) morcov rădăcină ras se aplică cu ajutorul unui pansament pe răni cu scopul cicatrizării. De asemenea se poate folosi sucul în comprese externe. Intern se indică să se folosească cât mai mult suc de morcovi de 3 ori pe zi, înainte de mese. Se poate folosi şi în diferite combinaţii cu alte legume. Este unul dintre cele mai eficiente tratamente interne care ar fi bine să fie folosit de fiecare bolnav.

Mur (Rubus fruticosus) 1 linguriţă de frunze şi ramuri tinere se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se folosesc intern 2-3 căni şi extern se poate folosi la spălături sau chiar comprese care se schimbă tot la 3-6 ore.

Nalbă (Malva crispa) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se mai poate folosi şi rădăcina 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se consumă intern 2-3 căni pentru efectul emolient şi mai ales după ce s-a făcut chimioterapie. Extern este o plantă emolientă foarte utilă celor cu răni uscate. Se poate aplica ceai sau chiar praf din plantă preferabil în amestec cu alte plante, fiind mai eficient aşa. Există creme care se pot folosi uneori.

Năprasnic (Geranium robertiarum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Extern se va aplica praf de plantă eventual cu pelin, coada racului sau stejar pentru răni umede şi cu nalbă, in, sau chiar diferite uleiuri pentru rănile uscate. Este foarte eficientă. De asemenea intern se mai poate lua de la magazinele naturiste caşete sau alte preparate din această plantă, caz în care se indică respectarea indicaţiilor producătorului.

Năsturel (Nasturtium officinale) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Extern se aplică praf în amestec cu pătlagină sau rostopască. Se pune pe rănile umede.

Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă frunze de nuc se pun la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară şi apoi se consumă 2-3 căni pentru diminuarea secreţiilor. Extern se poate aplica compresă pe rănile umede.

Pătlagină (Plantago lanceolata)- se poate aplica frunza spălată pe răni în mai multe straturi. În funcţie de toleranţă se vor lăsa până la 12 ore. Praf de plantă uscată, măcinat cu râşniţa de cafea se pune în cazul rănilor care zemuiesc sau sunt infectate. Se aplică după ce s-a spălat local cu un ceai din plante. Rădăcina 1 linguriţă fiartă în 100 ml apă timp de 5 minute se poate de asemenea folosi caz în care se fac spălături locale sau se pun comprese cu tifon umed cu ceai. Există creme care se pot folosi uneori.

Pătlăgeaua vânătă (Solanum melongena) se taie fructul proaspăt şi se aplică felii pe rănile uscate de mai multe ori pe zi. Este foarte util acest tratament în combinaţie şi cu alte procedee.

Pedicuţă (Lycopodium clavatum) praf din spori se aplică pe răni cu scopul cicatrizării. De asemenea intern se poate consuma 2-3 căni de ceai din 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru ajutorul care-l dă organismului în lupta cu boala.

Pelin (Artemisia absinthum) se face praf planta şi se amestecă în părţi egale cu tătăneasă praf. Se aplică extern sub formă de praf sau se pun 4 linguriţe (tătăneasă 2 şi 2 pelin)de plantă la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară şi cu lichidul acesta se pun comprese sau chiar cataplasme de mai multe ori pe zi. Se poate pune eventual în cazurile mai grave şi puţin praf de rostopască, în amestec cu pelin şi tătăneasă.

Plop negru (Populus nigra) 1 linguriţă de muguri zdrobiţi se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Intern se pot consuma 3 căni pe zi şi extern se pun comprese sau se fac spălături cu acest ceai. Există şi creme cu muguri de plop care se pot folosi în unele cazuri. Există creme care se pot folosi uneori.

Pufuliţă cu flori mici (Epilobium parviflorum) 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Rostopască (Chelidonium majs)- se foloseşte sucul de rostopască proaspăt care curge din planta proaspăt recoltată. Se pune pe rană de mai multe ori pe zi.  Este util în cazurile în care este vorba despre un cancer incipient care nu are răni mari. Dacă există răni mai mari se poate pune praf de plantă obţinut din planta uscată care se va măcina cu râşniţa de cafea. Se poate aplica de 2-3 ori pe zi. salată,

Sânzâiene (Asperula odorata) 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se pune compresă cu ceai sau praf de plantă. Se pot face şi combinaţii eventual cu pelin şi năprasnic sau în cazul rănilor uscate cu in sau nalbă.

Scai măgăresc (Onopordon acanthium) 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se pune compresă cu ceai sau praf de plantă. Se pot face şi combinaţii eventual cu pelin la rănile umede cu praf.

Soc (Sambucus nigra) florile- 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Sau extern comprese pe rănile umede şi uscate. Coaja de soc se poate pune 4 linguri mărunţite la 500 ml apă şi apoi se fierbe până scade apa la jumătate apoi se strecoară. Se consumă pentru eliminarea apei în exces.

Stejar- se foloseşte coaja de stejar măcinată cu râşniţa de cafea. Aceasta se presară pe rană. Este utilă în cazurile rănilor zemuinde, pentru a se strânge. Conţine mult tanin.

Tătăneasă (Sympytum officinalis) 1  linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se poate consuma şi intern 2-3 căni. Extern se aplică comprese. Există în comerţ şi creme cu această plantă care se pot şi ele folosi în anumite cazuri.

Troscot (Polygonum aviculare) 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Sau extern comprese pe rănile umede şi uscate. Conţine acid salicilic şi are şi acţiune antiinflamatoare.

Urechelniţă (Sempervivum tectorium) suc din plantă proaspătă se pune pe rănile uscate şi praf din plantă uscată pe rănile umede.

Urzică (Urtica dioica) suc proaspăt de urzică obţinut cu storcătorul de fructe se poate consuma câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Extern se aplică suc proaspăt pe rănile uscate sau praf obţinut din planta uscată pe rănile umede. Se poate folosi şi în amestec cu alte plante

Varză (Brasica oleracea) se indică folosirea sucului câte 200 ml de 3 ori pe zi intern. Extern se pune compresă cu acest suc sau cu foi de varză strivite şi aplicate în mai multe straturi.

Ventrilică (Veronica officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Sau extern comprese pe rănile umede şi uscate. Conţine acid salicilic şi are şi acţiune antiinflamatoare.

Zmeur (Rubus idaeus) se indică folosirea internă a sucului proaspăt sau a fructelor crude sau chiar sub formă de sirop zilnic. Extern din ramuri tinere sau chiar muguri se poate face un ceai- 1 linguriţă mărunţită la 250 ml apă şi aplicat extern pe răni cu scopul cicatrizării.

Atenţie! În funcţie de tipul afecţiunii, întindere, fază de evoluţie, cum este organismul de slăbit şi multe alte lucruri un bun terapeut va şti să aleagă care din acestea este mai bine să fie folosit. Dacă se fac combinaţii de mai multe plante atunci este şi mai bine fiind mai eficient tratamentul pentru că combinând mai multe plante se cumulează efectele lor.

Tincturi- este bine să se folosească cele care există gata preparate în magazinele naturiste şi acestea se vor putea aplica diluate în funcţie de toleranţa locală (100 ml apă cu o linguriţă de tinctură sau se poate pune până la 4 linguriţe). Se poate numai tampona cu acest lichid de mai multe ori pe zi, sau se pune un pansament muiat în lichid şi menţinut umed până la 24 ore, după care se spală local şi se aplică alt pansament. Se pot folosi toate tincturile din una din plantele de mai sus sau se poate face combinaţii de mai multe plante.

Cataplasme– se poate face un terci din mai multe plante (din cele de mai sus). Acesta se va pune pe un tifon care se va aplica peste rană şi se lasă peste noapte. Plantele se pot de fiecare dată opării şi apoi se vor transforma în terci sau pastă în funcţie de cantitatea plantelor folosite.

Argilă- se poate folosi orice tip de argilă care se va muia cu ceai din una din plantele de mai sus. Se întinde apoi pe un pansament şi se aplică direct pe rană cu argila (nu cu pânza). Se ţine în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Nu se aplică pe rănile care zemuiesc mult.

Propoderm- este o alifie cu propolis care este foarte util să fie folosit în tratarea acestei afecţiuni.

Propolis- se poate pune propolis brut care se pune înainte pe un pansament şi se întinde eventual la cald pe toată porţiunea pansamentului. Se aplică local şi se poate ţine 24-48 ore. La fel se poate aplica o placă de propolis brut local cu scopul de a ajuta la vindecare. Este unul din cele mai eficiente tratamente care se poate folosi la toate tipurile de cancer ale pielii. Are rol cicatrizant, dezinfectant şi totodată de calmarea durerii fiind anesteziant.

De asemenea propolis se poate pune la toate ceaiurile fiind mai eficiente în acest caz. Se mai poate pune chiar şi sub formă de tinctură în diferite proporţii în funcţie de toleranţa individuală. Cu cât mai concentrat cu atât mai bine.

Sulf- se poate folosi în unele cazuri spălături cu săpun din sulf care se găseşte la ori ce farmacie. Este bine să nu se dea pe rană cu el. De asemenea praf de sulf se poate aplica pe rană şi peste el să se pună eventual terci din pătlagină şi să se panseze.

Uleiuri din plante- există la orice plafar sau magazin naturist. Se vor folosi pentru ungerea pielii lezate: muşeţel-pentru calmare, cedru-calmant şi sedativ, isop-decongestiv. Iasomie –calmant şi relaxant. Ajută şi la afecţiune şi la întreg organismul. Se pot de asemenea folosi la băi. La acestea se mai poate adăuga ulei de sunătoare, levănţică şi multe latele care pot fi folosite conform prospectelor producătorului.

Tinctura de ghimpe.

Xanthium spinosum.

Produs de Dacia Plant Sebeş.

Acţiuni:

Intern: antiinflamator general, antiinflamator al prostatei, antiseptic (Acţionează mai ales asupra colibaccililor şi asupra Proteus vulgaris), antitumoral, diuretic, favorizează sfărâmarea şi eliminarea calculilor biliari, febrifug.

Indicaţii:

Intern: prostată şi adenom de prostată, nefrite, cistite (mai ales cele colibaccilare şi cu Proteus vulgaris), litiază renală, cancer genital şi de prostată (adjuvant), afecţiuni febrile, adjuvant în turbare şi holeră, hipertiroidie (adjuvant), litiază biliară (mai ales microlitiază).

Contraindicaţii: nu se cunosc.

Tinctura de pufuliţă cu flori mici.

Epilobium montana. Produsă de Dacia Plant Sebeş.

Acţiuni.

Intern: antiinflamator, antitumoral (acţionează în special asupra aparatului reno-urinar şi a prostatei), astringent, colagog, coleretic, depurativ, dezinfectant, diuretic, emolient, hemostatic, hipercolesterolemiant, imunostimulator (în special în segmentul reno-urinar, hepatic şi cel genital), regenerator al ţesuturilor, stimulent puternic al funcţiei hepatice, stimulent şi reglator al producţiei de secreţii gastro-intestinale.

Indicaţii.

Intern:  prostată, adenom de prostată, adjuvant în tratarea cancerului de prostată, hepatită cronică evolutivă, adjuvant în ciroză hepatică, enterită (adjuvant), boli renale şi urinare, nefrită, pielonefrită, cistită, uretrită negonococică, ulcer gastrointestinal (adjuvant), adjuvant în tratamentul cancerului cu localizare renală, urinară şi genitală.

Precauţii: administrarea se va realiza în cure de 2-3 luni cu o pauză de 1 lună, mai ales în cazul persoanelor care se confruntă cu hipertensiune arterială.

Contraindicaţii: nu se cunosc.

 

 

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExcelent ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...